Când ulcerul devine periculos: simptomele care pot indica sângerare internă sau perforație. Durerea din partea superioară a abdomenului, greața, balonarea sau senzația de prea plin sunt puse frecvent pe seama „ulcerului”. În realitate, multe persoane care folosesc acest termen au alte afecțiuni digestive, iar ulcerul gastric sau duodenal este diagnosticat mai rar decât s-ar crede. Boala se tratează astăzi mult mai eficient decât în trecut, dar poate deveni periculoasă atunci când provoacă hemoragie, perforație sau, în cazul anumitor ulcere gastrice, ridică suspiciunea unui cancer.
„Deși majoritatea pacienților folosesc terminologia de ulcer atunci când se referă la un sindrom dispeptic, în realitate metodele de diagnostic identifică ulcere gastrice sau duodenale într-o proporție mult mai mică decât ne-am aștepta”, explică dr. Andreea Vatafu, medic primar gastroenterolog.
Specialistul atrage atenția și asupra unui mit vechi: ulcerul nu mai respectă neapărat tiparul sezonier cunoscut în trecut, cu mai multe cazuri primăvara și toamna.
Cele două cauze importante ale ulcerului
Ulcerul peptic apare atunci când se dezechilibrează raportul dintre factorii care atacă mucoasa stomacului sau duodenului și mecanismele care o protejează.
Printre cei mai cunoscuți factori agresori se numără infecția cu Helicobacter pylori și folosirea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene.
„Cei mai importanți factori sunt consumul de antiinflamatoare nesteroidiene și infecția cu Helicobacter pylori. Dintre antiinflamatoare, ibuprofenul este incriminat mai rar, iar aspirina și naproxenul mai frecvent”, explică dr. Andreea Vatafu, potrivit doctorulzilei.ro.
Descoperirea rolului bacteriei H. pylori și apariția schemelor de eradicare au dus la o scădere importantă a numărului de ulcere și a complicațiilor lor.
O altă situație în care pot apărea ulcere este stresul fiziologic sever întâlnit la pacienții aflați în terapie intensivă sau la persoanele cu arsuri extinse. În astfel de cazuri, scad mecanismele de apărare ale stomacului și poate fi afectată vascularizația tubului digestiv.
CITEȘTE ȘI: Planta care protejează colonul: Soluția naturală pentru tratarea colitei ulcerative
Cum se protejează stomacul de propriul acid
Stomacul produce acid clorhidric și enzime necesare digestiei, însă în același timp trebuie să își protejeze propriul perete.
Unul dintre cele mai importante mecanisme este stratul de mucus care acoperă mucoasa gastrică.
„Stratul de mucus creează o barieră chimică și fizică și protejează celulele epiteliale de acidul clorhidric și de enzimele digestive. Stomacul produce permanent mucus tocmai pentru a preveni lezarea mucoasei”, spune medicul gastroenterolog.
Atât Helicobacter pylori, cât și antiinflamatoarele nesteroidiene pot afecta această barieră și pot favoriza apariția ulcerelor.
Bicarbonatul și prostaglandinele sunt alte mecanisme prin care stomacul neutralizează acidul și menține integritatea stratului protector.
Durerea poate fi agravată de mâncare sau, dimpotrivă, calmată
Cel mai frecvent simptom este durerea localizată în partea superioară a abdomenului.
Relația cu mesele poate oferi uneori indicii despre locul în care se află ulcerul.
„Durerea poate fi agravată de mese în cazul ulcerului gastric sau se poate calma după masă în cazul ulcerului duodenal”, explică dr. Andreea Vatafu.
Pe lângă durere, pot apărea:
- greață;
- vărsături;
- balonare;
- senzație de prea plin.
Problema este că niciunul dintre aceste simptome nu este specific ulcerului.
Aceleași manifestări pot apărea în gastrită, inclusiv în cea asociată infecției cu H. pylori, în dispepsia funcțională sau în afecțiunile biliare și pancreatice.
Există chiar și ulcere gastrice sau duodenale descoperite întâmplător în timpul unei endoscopii, fără ca pacientul să fi avut simptome.
Scaunul negru sau vărsăturile cu sânge pot anunța o hemoragie
Situația se schimbă atunci când ulcerul se complică.
Pot apărea vărsături cu sânge roșu sau cu sânge digerat, care poate avea aspect asemănător zațului de cafea.
Un alt semn este scaunul foarte închis la culoare, descris adesea ca „negru ca păcura”, care poate indica prezența sângelui digerat în tubul digestiv.
Durerea abdominală bruscă și foarte intensă poate apărea dacă ulcerul perforează peretele stomacului sau duodenului și conținutul digestiv ajunge în cavitatea abdominală.
Endoscopia este investigația care poate confirma diagnosticul
Cea mai precisă metodă pentru diagnosticul ulcerului gastro-duodenal este endoscopia digestivă superioară.
Investigația permite medicului să vadă direct leziunea, să stabilească localizarea și să preleveze biopsii.
„Endoscopia ajută atât la diagnosticul infecției cu Helicobacter pylori, cât și la evaluarea ulcerelor care ridică suspiciunea unui caracter malign”, explică gastroenterologul.
În cazul unui ulcer care sângerează, endoscopia poate deveni și procedură de tratament.
„Prin manevre endoscopice se poate opri hemoragia, iar în anumite situații intervenția poate salva viața pacientului”, spune dr. Andreea Vatafu.
Endoscopia mai poate fi recomandată după tratament pentru a verifica vindecarea, în special în cazul ulcerelor gastrice, unde medicul trebuie să excludă existența unei leziuni maligne.
Radiografia cu bariu aproape că a dispărut din diagnosticul modern
Tranzitul baritat, utilizat în trecut pentru diagnosticul ulcerului, are astăzi în mare parte o semnificație istorică.
Alte investigații imagistice devin însă importante atunci când apar complicații.
Radiografia abdominală simplă sau tomografia computerizată pot fi utile dacă medicul suspectează o perforație sau penetrarea ulcerului într-un organ învecinat. În astfel de situații, endoscopia poate fi chiar contraindicată.
Examenul histopatologic al biopsiilor poate confirma sau exclude prezența unor celule maligne și poate identifica infecția cu Helicobacter pylori.
Ulcerul se poate vindeca
În trecut, ulcerul era considerat o afecțiune cronică, predispusă la recidive repetate.
Lucrurile s-au schimbat radical odată cu apariția medicamentelor care reduc secreția de acid și cu descoperirea rolului Helicobacter pylori.
„Ulcerul gastric sau duodenal se tratează. Medicamentele care scad producția de acid clorhidric permit ulcerului și inflamației gastrice să se vindece, iar rata complicațiilor precum sângerarea sau perforația a scăzut foarte mult”, explică dr. Andreea Vatafu.
Printre medicamentele care reduc secreția acidă se numără blocantele receptorilor H2 și inhibitorii pompei de protoni, precum omeprazolul, esomeprazolul, pantoprazolul, lansoprazolul sau rabeprazolul.
Apariția acestor tratamente a redus inclusiv numărul situațiilor în care este necesară intervenția chirurgicală.
Helicobacter pylori este foarte răspândit în România
Infecția cu Helicobacter pylori este una dintre cele mai frecvente cauze ale ulcerelor gastrice și duodenale.
În România, potrivit dr. Andreea Vatafu, bacteria este prezentă la mai mult de jumătate din populație, iar infecția se produce frecvent încă din copilărie, pe cale fecal-orală.
„Helicobacter pylori este cea mai frecventă cauză a ulcerelor gastrice sau duodenale”, spune gastroenterologul.
Bacteria are însă o importanță care depășește apariția ulcerului. Infecția persistentă cu H. pylori este recunoscută drept un factor major de risc pentru adenocarcinomul gastric și limfomul gastric de tip MALT.
Cum se tratează infecția cu Helicobacter pylori
Schemele de eradicare asociază antibiotice cu un inhibitor al pompei de protoni.
În funcție de schema aleasă și de particularitățile pacientului, tratamentul poate dura 7, 10 sau 14 zile.
Succesul tratamentului trebuie verificat ulterior, pentru că dispariția simptomelor nu demonstrează automat că bacteria a fost eliminată.
Tratamentul infecției a schimbat în ultimele decenii evoluția ulcerului peptic și a redus numărul recidivelor.
Cele mai grave complicații ale ulcerului
Un ulcer netratat sau agresiv poate produce mai multe complicații.
Perforația apare atunci când ulcerul traversează întregul perete al stomacului sau duodenului și comunică cu cavitatea abdominală. Este o urgență, iar tratamentul este de regulă chirurgical.
Penetrația apare atunci când leziunea pătrunde într-un organ învecinat. Poate fi identificată prin investigații imagistice și, în anumite situații, poate fi tratată fără intervenție chirurgicală.
Hemoragia digestivă apare când ulcerul erodează un vas de sânge.
În acest caz, endoscopia permite efectuarea unor proceduri pentru oprirea sângerării, în asociere cu doze mari de inhibitori ai pompei de protoni, care favorizează stabilizarea cheagului și cicatrizarea.
Când stomacul se îngustează din cauza ulcerului
O altă complicație este stenoza digestivă înaltă, întâlnită de obicei în regiunea dintre partea terminală a stomacului și pilor.
Poate fi produsă fie de edemul important din jurul ulcerului, fie de cicatrizarea zonei.
Manifestările tipice sunt:
- senzația de sațietate după cantități mici de alimente;
- plenitudinea imediat după masă;
- vărsăturile alimentare care apar la scurt timp după ce persoana a mâncat.
Ulcerul gastric trebuie urmărit și pentru excluderea cancerului
Una dintre cele mai serioase situații este existența unei leziuni ulcerate gastrice cu substrat malign.
„Cea mai de temut situație în cazul ulcerului gastric este cancerul gastric”, spune dr. Andreea Vatafu.
Medicul poate suspecta caracterul malign în funcție de aspectul observat la endoscopie: dimensiunea ulcerului, marginile sale sau aspectul pliurilor gastrice din jur.
Diagnosticul nu se stabilește însă numai după aspect.
Confirmarea se face prin examenul histopatologic al biopsiilor prelevate în timpul endoscopiei.
Semnele pentru care nu ar trebui să amâni consultul
Dr. Andreea Vatafu atrage atenția asupra câtorva manifestări care impun evaluare medicală rapidă:
„Durerea abdominală violentă, de intensitate foarte mare, poate sugera un ulcer perforat. Scăderea involuntară în greutate asociată durerii epigastrice, vărsăturile cu sânge proaspăt sau cu aspect de zaț de cafea și scaunele negre sunt semne de alarmă.”
Și anemia descoperită la analize poate reprezenta primul indiciu al unei sângerări digestive lente.
„În cazul unui sindrom anemic observat la analizele de laborator, evaluarea gastroenterologică trebuie să devină prioritară, pentru stabilirea diagnosticului și începerea cât mai rapidă a tratamentului”, subliniază dr. Andreea Vatafu, medic primar gastroenterolog, Clinica DigestMed.
