Grecii antici credeau că adormim atunci când creierul nostru se umple de sânge şi ne trezim atunci când acest sânge este eliminat, iar filozofii din secolul al XIX-lea susţineau că somnul apare atunci când mintea este golită de gânduri. Chiar şi acum somnul rămâne unul din marile mistere ale medicinei, pentru că, deşi îl înţelegem mai bine, avem încă multe întrebări la care nu putem răspunde.
Somnul este structurat în mai multe etape, care au fost identificate abia în anii 1950. Creierul nostru organizează somnul în 5 etape diferite, care se repetă ciclic la fiecare 90 de minute, potrivit descopera.ro.
Prima etapă este cea de somn uşor, din care, dacă ne trezim brusc, este posibil să nu ne dăm seama că am dormit.
În a doua etapă pot fi detectate undele cerebrale specifice somnului. Bătăile inimii şi respiraţia sunt regulate, iar temperatura corpului scade.
Etapele trei şi patru sunt considerate somn profund. Dacă vom fi treziţi în etapa a patra de somn, ne vom simţi dezorientaţi, apărând aşa numita stare de „beţie a somnului.” În aceaste etape tensiunea arterială scade, respiraţia este mai lentă, muşchii se relaxează şi este perioada în care trupul se reface, se încarcă de energie şi ţesuturile se vindecă. Sunt eliberaţi hormonii, inclusiv hormonul de creştere, care este esenţial pentru dezvoltarea copiilor.
Ultima etapă, cea de a cincea, este cea a somnului REM, în care apar mişcări rapide ale ochilor sub pleoapele închise. În acest moment creierul este la fel de activ ca atunci cânt suntem în stare de veghe şi acum se formează visele.
Cercetătorii au observat că în timp ce dormim nu doar percepem stimuli complecşi, dar informaţiile asimilate în această perioadă sunt folosite pentru a lua decizii, exact aşa cum se întâmplă în starea de veghe.
1. Luarea deciziilor
În cadrul unui experiment, voluntarii au fost rugaţi să clasifice unele cuvinte în anumite categorii. Apoi, după ce s-au culcat, au fost monitorizaţi de cercetători. Aceştia au remarcat că voluntarii aveau o activitate cerebrală specifică atunci când erau rostite respectivele cuvinte, ca şi când creierul lor continua să lucreze în cadrul experimentului.
Când s-au trezit, participanţii nu-şi mai aminteau cuvintele auzite în timpul somnului, prin urmare procesarea informaţiei este făcută în mod inconştient.
Rezultatul studiului sugerează că învăţarea prin somn chiar este posibilă, dar cercetările trebuie continuate pentru a afla ce fel de informaţie poate fi asimilată astfel.
2. Crearea şi consolidarea amintirilor
Atât în timpul somnului REM cât şi al celui non-REM, creierul nostru consolidează noile informaţii primite în timpul zilei şi le leagă de informaţiile mai vechi, pentru a le consolida. De aceea, odihna este importantă în procesul de învăţare, pentru că cimentează noile date şi ne ajută apoi să ni le amintim mai bine. Tineriii care stau o noapte întreagă să înveţe înaintea unui examen nu vor obţine rezultatele dorite, dimpotrivă. O noapte pierdută va scădea cu 40% capacitatea de a asimila noi informaţii.
CITEȘTE ȘI: Ce nu știai despre vorbitul în somn: Cât de grav este și cum se tratează
3. Conexiunile creative
Atunci când dormim, creierul nostru poate face legături surprinzătoare, inedite, pe care nu le-ar face în stare de conştienţă, de aceea somnul poate fi un bun stimul pentru creativitate. Astfel, după un somn bun oamenii au cu 33% mai multe şanse de a face conexiuni noi între idei aparent fără legătură între ele, ducând astfel la soluţii neaşteptate, surprinzătoare.
4. Eliminarea toxinelor
După cum au arătat mai multe studii realizate în anul 2013, în timpul somnului creierul nostru are şi delicata misiune de „a face curăţenie.” În timpul odihnei sunt eliminate moleculele asociate cu degenerarea neurologică. Astfel, spaţiul dintre neuroni creşte în timpul somnului, pentru a permite eliminarea toxinelor acumulate în starea de veghe. În lipsa somnului, toxinele se acumulează în creier şi pot duce la boli grave, cum este Parkinson sau Alzheimer, este concluzia unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Rochester.
5. Memorarea unor sarcini concrete
Creierul nostru stochează noile informaţii în memoria de lungă durată cu ajutorul unor scurte impulsuri cerebrale de înaltă frecvenţă, care au loc în timpul somnului REM. De obicei, este vorba de activităţi motorii, cum este condusul maşinii sau jocul de tenis, care devin automatisme. Astfel, în timpul somnului REM creierul va muta din cortexul motor amintirile pe termen scurt în lobul temporal, unde acestea vor deveni amintiri de lungă durată.
