MOMS SANATATE

Cum se manifestă boala Kawasaki, afecțiunea asociată cu coronavirus, de care suferă băiatul de 9 ani internat la terapie intensivă

Boala Kawasaki simptome. Un copil de 9 ani, din Buzău a ajuns de urgență la spital și a fost diagnosticat cu boala Kawasaki, o afecțiune asociată copiilor infectați cu coronavirus. Potrivit medicilor din spital, starea lui este stabilă, dar plămânii copilului sunt foarte afectați.

Conform Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, SUA, boala Kawasaki debutează, de obicei, la copiii care au între șase luni și cinci ani. Apare mai rar la copiii mai mari și la adulți. Descoperită inițial în Japonia în 1967, aceasta este o afecțiune frecvent întâlnită în Asia de Nord-Est. În Australia, în medie, un copil este diagnosticat cu boala Kawasaki în fiecare zi.

Boala Kawasaki este una inflamatorie, de cauză necunoscută, care determină inflamarea pereților arterelor, ceea ce duce, printre altele la febră, erupții cutanate și dureri articulare. Diagnosticul se bazează pe caracteristicile clinice, care includ: febră prelungită, erupții cutanate, umflarea mâinilor și picioarelor, iritarea și roșeața albului ochilor, umflarea glandelor limfatice, iritarea și inflamația gurii, buzelor și gâtului.

Cea mai gravă complicație a bolii Kawasaki este deteriorarea arterelor coronare, care, în cazuri rare poate pune viața în pericol. Tratamentul precoce, cu imunoglobulină intravenoasă, reduce riscul acestei complicații de la 25% la 5%, potrivit doctorulzilei.ro.

Rareori, copiii cu boala Kawasaki se pot afla în stare critică cu tensiune arterială scăzută din cauza funcției musculare cardiace afectate – o afecțiune serioasă numită sindromul de șoc toxic. Sindromul de șoc toxic se aseamănă cu o infecție severă, un răspuns inflamator masiv la toxinele produse de anumite bacterii. În timp ce boala Kawasaki este, în general, o boală inflamatorie acută, pacienții care suferă mai multe leziuni coronariene prezintă un risc mai mare de complicații cardiovasculare, precum atacuri de cord.

CITEȘTE ȘI: Care sunt primele simptome ale infectării cu COVID-19 la copii: La ce trebuie să fii atent

Boala Kawasaki simptome și noul coronavirus

Nu este prima dată când specialiștii au ajuns la concluzia că boala Kawasaki are legătură cu un coronavirus. În 2005, cercetătorii de la Universitatea Yale au izolat un nou coronavirus (HCoV-NH) de la opt din 11 copii diagnosticați cu boala Kawasaki. Dar aceste descoperiri nu au putut fi replicate la alte grupuri de copii cu boala Kawasaki.

Oricât de tentant ar fi să concluzionăm că COVID-19 poate declanșa boala Kawasaki, ar trebui să fim precauți. Există încă puține informații despre aceste cazuri. Și, mai mult, nu toți copiii diagnosticați cu boala Kawasaki au fost testați pozitiv cu SARS-CoV-2 .

Mai mult, atât boala Kawasaki, cât și COVID-19 provoacă boli prin inflamație excesivă – în special a vaselor de sânge. Și ambele boli pot progresa către o stare de inflamație a întregului corp numit furtună de citokine. Deci, poate fi dificil să diferențiezi o boală de alta în formele lor cele mai severe.

O altă explicație posibilă ar putea fi că infecția cu SARS-CoV-2 a dus la o infecție bacteriană, care a determinat apoi caracteristici similare cu cele ale bolii Kawasaki sau ale sindromului de șoc toxic.

CITEȘTE ȘI: Un cunoscut medic pediatru dezvăluie cum ar putea copiii să transmită coronavirusul în școli fără să ştie

Boala inflamatorie multisistemică, asemănătoare cu boala Kawasaki

Conform medicului pediatru Mihai Craiu, copiii ce dezvoltă boală inflamatorie multisistemică asociată noului coronavirus pot avea manifestări diverse – febră prelungită (peste 5 zile ca durată, asemănător bolii Kawasaki), erupție pe piele, cu descuamare ulterioară, diaree severă sau dureri de burtă, afectare cardiovasculară cu șoc sau anevrisme coronariene. TOATE aceste manifestări trebuiesc evaluate de un medic.

”Dumneavoastră părinții puteți face o manevră simplă, care poate identifica acei copii cu boală severă și care au șoc. Chiar dacă au orice altă boală, cunoașterea acestei manevre poate salva viața copilului dumneavoastră. Pentru că modificarea descrisă în acest scurt video – https://vimeopro.com/sjaawa/skills-manual/video/72588765 este TIPICĂ pentru copiii care au șoc, înainte să apară alte semne de gravitate.
Umplerea eficientă a patului capilar (capillary refill time) arată că inima funcționează bine și vasele sunt umplute normal cu sânge. Când umplerea patului capilar este prelungită (mult peste 2-3 secunde) înseamnă că este deshidratat sever copilul sau că are inima bolnavă.
In acest caz trebuie mers IMEDIAT la doctor, chiar dacă nu credem in COVID-19 sau in orice altceva. Un copil cu șoc decompensat poate muri repede,” a scris dr. Craiu pe pagina de Facebook.

Comentarii: