Presiunea normală stabilită este 760 mmHg (coloană de mercur), însă potrivit estimările aceasta va atinge limita de 775-776 mmHG şi vom observa că ne doare capul, apar ameţeli, modificări ale tensiunii arteriale.
CITEȘTE ȘI: Ce produse apicole trebuie să consumăm în funcție de sezon?
Statisticile au dovedit că meteosensibilitatea le afectează în special pe femei, acestea fiind de trei ori mai predispuse la a dezvolta reacţii la schimbările meteorologice, comparativ cu bărbaţii.
„Nu toată lumea simte la fel. Imunitatea organismului este un factor în funcţie de care resimţim intensitatea simptomelor meteosensibilităţii. În afara durerilor de cap şi a ameţelilor, depresia şi insomnia sunt manifestări frecvente ale meteosensibilităţii”, susţine dr. Laurenţiu Luca.
Presiunea atmosferică – modifică şi circulaţia sângelui
„Modificarea presiunii atmosferice produce, în organism, variaţii ale circulaţiei sangvine şi influenţează oxigenarea. Presiunea atmosferică scăzută favorizează creşterea tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac. De asemenea, crizele de astm, de reumatism şi durerile musculare se intensifică atunci când presiunea atmosferică scade. Când presiunea atmosferică se măreşte, ritmul cardiac scade şi sângele se oxigenează mai bine”, explică medicul.
CITEȘTE ȘI: Dieta Anei Aslan, femeia care a învins bătrânețea
„Optimismul şi buna dispoziţie constituie cea mai eficientă terapie împotriva meteosensibilităţii.”, Dr. Laurenţiu Luca.
Influența schimbării presiunii atmosferice – tratament
„Împotriva meteosensibilităţii nu există tratament medicamentos, dar starea de rău trece imediat ce vremea se stabilizează.”, Dr. Laurenţiu Luca.
