Există mai multe motive pentru care te poți confrunta cu o respirație greoaie, printre care astmul, alergiile și o răceală obișnuită. Află mai multe despre cauzele dificultăților de respirație din articolul pe care ți l-am pregătit azi!
Cauze ale dificultăților de respirație
Respirația greoaie este cel mai probabil cauzată de una dintre următoarele afecțiuni:
Astmul
În această boală, căile respiratorii se îngustează brusc și se umflă. Este posibil ca persoana afectată să simtă că se luptă pentru o gură de aer, să tușească mucus sau să audă un șuierat când respiră. Nu este clar de ce se întâmplă acest lucru cu unii oameni, dar multe lucruri pot declanșa un atac de astm, elemente precum polenul, praful, fumul, exercițiile fizice, aerul foarte rece, răceala și stresul.
E important ca pacienții cu astm să respecte indicațiile medicului, să își ia zilnic medicamentele indicate (inhalatoare) și să rețină care sunt factorii declanșatori ai unei crize, deoarece pot diferi de la o persoană la alta, pentru a-i putea, pe cât posibil, evita.
Pneumonia
Virusurile, bacteriile sau fungii pot infecta săculeții aerieni din plămâni, care se umplu cu lichid. Acest lucru face ca respirația să devină greoaie și dificilă, potrivit doc.ro. De asemenea, persoana poate avea frisoane și febră și ar putea tuși un mucus gros. În acest caz, e necesar un consult medical, urmat de un tratament adecvat.
BPOC-ul
Bronhopneumopatia obtsructivă cronică (BPOC) este cauzată cel mai adesea de fumat. Afecțiunea face ca deplasarea aerului din plămâni să fie îngreunată și respirația să devină dificilă. Uneori, persoana resimte ca o strânsoare în piept și are o tuse însoțită de o respirație șuierătoare, care nu dispare. Tratamentele adecvate ajută mult la gestionarea acestei afecțiuni.
CITEȘTE ȘI: Torticolis sau gâtul înțepenit: Cum scapi de durere
Insuficiența cardiacă
În această afecțiune, inima nu mai este la fel de puternică precum a unei persoane sănătoase și nu mai pompează la fel de bine sângele. Din acest motiv, respirația unei persoane cu insuficiență cardiacă este greoaie și dificilă, mai ales când urcă scările, merge mult pe jos sau transportă greutăți. O combinație de modificări ale stilului de viață și medicamente sau intervenții chirurgicale pot ajuta inima să pompeze mai bine și să ușureze respirația.
Atacul de cord
Este posibil ca o persoană să facă un atac de cord „tăcut”, fără a experimenta toate simptomele evidente, cum ar fi durerea în piept și anxietatea copleșitoare. În acest caz, respirația scurtă poate fi singurul semn de avertizare că ai un atac de cord. Dacă te confrunți brusc cu respirație scurtată, sună meedicul urgent; este posibil ca acesta să îți administreze aspirină, după care să te interneze imediat în spital.
Fibrilația atrială
Dificultățile de respirație ar putea fi, de asemenea, legate de o problemă cu ritmul cardiac, cum ar fi fibrilația atrială (o frecvență cardiacă neregulată și rapidă) sau tahicardia supraventriculară (ritmul cardiac regulat și rapid).
Atacul de panică sau anxietate
Un atac de panică sau anxietate te poate face să respiri rapid, dar să simți că nu ai destul aer, fenomen cunoscut sub numele de hiperventilație. Concentrarea pe respirația lentă sau respirația printr-o pungă de hârtie îți poate readuce respirația la normal, dar aceste soluții trebuie aplicate numai atunci când ești sigur că anxietatea sau atacul de panică este cauza lipsei de aer.
S-ar putea să respiri mai din greu când ești speriat sau te gândești la lucruri care te îngrijorează. De obicei, respirația greoaie cauzată de anxietate nu este o problemă gravă la o persoană altfel sănătoasă, dar poate fi gravă dacă persoana are probleme pulmonare, cum ar fi bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC).
Alergiile
Polenul, praful și părul de animale de companie pot provoca alergii, însoțite de respirație îngreunată, dar nu este mereu vorba de ceva aflat în aer. Alergiile pot fi declanșate și de atingerea unor plante, de exemplu, de o înțepătură de albină sau de unele alimente pe care le consumi. O persoană poate intra în șoc anafilactic, care este o urgență medicală. Persoanele care au fost diagnosticate cu alergii ar trebui să poarte la ele un stilou cu adrenalină, pentru situații de urgență.
Embolia pulmonară
Un cheag de sânge, aflat adesea în picior, se poate desface și o parte poate ajunge în plămâni, blocând fluxul de sânge. Acest lucru poate face ca respirația să devină grea sau chiar dureroasă. Persoana ar putea chiar să înceapă să tușească sânge. E important ca în astfel de situații să se ceară ajutor medical de urgență, deoarece viața persoanei poate fi pusă în pericol.
Pneumotoraxul
Pneumotoraxul apare când o leziune sau o boală duce la scurgerea aerului din plămâni către spațiul dintre plămâni și peretele pieptului. Aerul împinge plămânul, făcându-l să se plieze în sine, ceea ce provoacă dureri în piept și scurtarea respirației. În acest caz, medicul poate elimina aerul cu un ac sau un mic tub, însă la unii pacienți poate fi nevoie de o intervenție chirurgicală.
Monoxidul de carbon
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, care poate proveni din cuptoare, șemineuri, sobe etc. Dacă nu este eliberat în mod corect, se poate acumula în aerul de la interior și persoana care stă în camera respectivă ar putea inspira prea mult din acest gaz. Acest lucru face dificilă transmiterea oxigenului de către globulele roșii din corp, ceea ce duce la respirație greoaie, iar dacă monoxidul de carbon este în cantitate foarte mare, la confuzie, greață și leșin sau chiar la deces.
O răceală obișnuită
Rinovirusurile provoacă apariția secrețiilor nazale, a strănutului, a durerilor de cap, de gât și, uneori, a febrei. Răceala poate irita plămânii și căile respiratorii și poate aduce o tuse care face ca persoana bolnavă să respire mai greu. Răceala trece de obicei într-o săptămână, dar aportul mare de lichide (apă, ceaiuri de plante, supe calde), de citrice și odihna prelungită poate scurta perioada. Dacă faci febră mare și te confrunți cu respirație greoaie și șuierătoare, e necesar să contactezi medicul de familie.
COVID-19
Această boală cauzată de noul coronavirus SARS-CoV-2 atacă mai întâi celulele din căile respiratorii, dar se poate răspândi rapid în plămâni. Împreună cu dificultățile de respirație, cele mai frecvente semne de avertizare ale bolii COVID-19 sunt febra și tusea uscată. Majoritatea oamenilor au simptome ușoare, care pot fi atenuate acasă cu paracetamol, odihnă multă și aport mare de lichide. Dacă, însă, respirația devine greoaie și persoana simte că se sufocă, se va cere ajutor medical de urgență.
Apneea în somn
Apneea în somn presupune ca respirația persoanei afectate să se oprească în mod repetat în timpul somnului, fără ca bolnavul să-și dea seama de acest aspect în timpul nopții. Ce poate observa, însă, ziua, este oboseala inexplicabilă și lipsa de concentrare și, eventual, o răgușeală sau o durere în gât dimineața. Boala este mai frecventă printre persoanele supraponderale și obeze. E bine ca persoana care simte că este ceva în neregulă, sau care află de la alți membri ai familiei că sforăie ori că i se oprește respirația în somn, să meargă la un consult medical. Apneea în somn nedescoperită și negestionată poate avea complicații grave precum infarctul, accidentul vascular cerebral sau diabetul zaharat.
Anemia
Atunci când corpul nu are destule globule roșii sănătoase, nu obține suficient oxigen în țesuturi. Acest lucru poate face ca persoana afectată să se simtă slăbită și obosită și să respire mai greu. Alte simptome ale anemiei sunt amețeala și paloarea feței, cu mâini și picioare reci și bătăi rapide ale inimii. Dacă ai aceste simptome, e important să mergi la un consult medical pentru a primi tratamentul potrivit pentru anemie.
Miastenia gravis
Miastenia gravis este o boală care face mai dificilă „conversația” între mușchi și nervi. S-ar putea să observi o slăbiciune atunci când îți miști brațele și picioarele, dar și respirația poate fi afectată. Boala ar putea schimba modul în care persoana afectată mestecă, înghite, clipește și zâmbește. Simptomele pot fi ușurate dacă pacientul este diagnosticat și tratat.
O dezamăgire sentimentală
Sindromul inimii frânte este un lucru real. Emoția bruscă și intensă de a pierde o persoană iubită, fie în urma unei despărțiri, fie în urma unui deces, afectează inima, provocând dureri toracice ascuțite și îngreunând respirația. Inima nu pompează la fel de bine pentru o vreme, iar modificările ritmului cardiac și substanțele din sânge pot imita un atac de cord. Arterele nu sunt blocate, însă, ca în cazul unui atac de cord, astfel încât persoana afectată își revine de obicei în scurt timp.
Când să ceri sfatul medicului?
E cazul să ceri sfatul medicului de familie dacă ai dificultăți de respirație care durează de mai mult de o lună, se înrăutățesc atunci când faci efort fizic sau când te întinzi în pat, tușești de 3 săptămâni sau mai mult și ai gleznele umflate.
