Nasul înfundat sau congestia nazală reprezintă adeseori un simptom al unei alte probleme de sănătate, cum ar fi, de exemplu, o infecție a sinusurilor, dar și o răceală obișnuită. Acest simptom se manifestă prin îngreunarea respirației la nivelul foselor nazale, fie totală, fie parțială. Congestia nazală poate fi cauzată de orice irită sau inflamează țesuturile nazale.
Cauze nas înfundat
Infecțiile – cum ar fi răceala, gripa, sinuzita și chiar infecția cu SARS-Cov-2 – însă și alergiile sunt cauze frecvente ale congestiei nazale și ale nasului care curge.
Uneori, un nas congestionat și care curge poate fi cauzat de iritanți precum fumul de tutun, poluanții din aer în orașele aglomerate, cu trafic intens și fumul de evacuare de la mașini.
Există însă situația în care din cauza aerului uscat și unei predispoziții particulare unii oameni fie cu rinită non-alergică ( vasomotorie) sau afecțiuni autoimune (boala Hashimoto, sindrom Sjorgen etc.) să sufere de uscarea exagerată a mucoasei nazale. Unii dintre aceștia pot deveni dependenți de anumite picături de nas, însă soluția corectă este umidificarea susținută a aerului din încăperi, mai ales iarna și folosirea substanțelor saline în aplicații topice intranazale, potrivit doc.ro.
În infecția COVID-19 congestia poate apărea la un procent mic de oameni. Raportul CDC a constatat că doar 4,8% dintre pacienți au prezentat congestie nazală ca semn sau simptom al unei infecții cu SARS-CoV-2. Acest număr este mult mai mic decât procentele de pacienți care au raportat simptome mai frecvente, cum ar fi febră (87,9%), tuse uscată (67,7%) și oboseală (38,1%).
CITEȘTE ȘI: De ce să nu iei imediat medicamente de răceală dacă îți curge nasul: Ai putea să le iei inutil
Deși este o problemă frecventă și se manifestă doar printr-un ușor disconfort, exista și situații când congestia nazală poate duce la tulburări de auz sau de miros ori chiar la diverse afecțiuni grave, în special în cazul copiilor și nou-născuților.
Principalele cauze ale nasului înfundat sunt reprezentate de răceli, gripă sau alte infecții la nivelul sinusurilor. În astfel de situații, congestia nazală se ameliorează de la sine în cel mult o săptămână. În cazul în care congestia nazală persistă și simptomele nu se ameliorează, cauza ar putea fi o problemă de sănătate mai severă.
Iată câteva posibile cauze ale congestiei nazale persistente:
- Alergiile (la praf, mucegai, polen, par de animal, diverși detergenți etc.);
- Febra fânului (rinita alergică);
- Prezența polipilor nazali (tumori benigne prezente în căile aeriene nazale sau în sinusuri, cauzate de inflamarea acestor regiuni);
- Leziunile sau prezența corpilor străini în cavitatea nazală;
- Sinuzita cronică;
- Deviația de sept;
- Sarcina (în special în primul trimestru, ca urmare a fluctuațiilor hormonale și a creșterii aportului de sânge);
- Diverse medicamente (în special cele pentru controlul tensiunii arteriale);
- Alimentele picante, consumul de alcool și fumatul;
- Expunerea la aer rece și uscat;
- Folosirea în exces a spray-urilor decongestionante nazale;
- Anafilaxia (o reacția alergică severă, care survine brusc și poate cauza moartea).
Simptomele congestiei nazale
Congestia nazală se manifestă prin dificultăți la respirația pe nas, dureri sau senzație de presiune la nivelul feței sau al sinusurilor, scurgeri nazale și umflarea ochilor și a pleoapelor. În funcție de cauza care stă la baza apariției congestiei nazale, mai pot apărea simptome precum:
- Rinoree (curgerea nasului);
- Sforăit;
- Mâncărimi nazale;
- Tuse;
- Tulburări de auz, de miros sau de somn;
- Cefalee;
- Febră;
- Dureri în gât;
- Lăcrimare abundentă;
- Strănut;
- Mâncărimi ale pielii și ușoare erupții (mai ales în cazul alergiilor).
Noaptea, congestia nazală se poate agrava, mai ales la persoanele cu rinită alergică. Explicația ar fi că atunci când te întinzi, tensiunea arterială se schimbă. Și fluxul de sânge în partea superioară a corpului poate crește, inclusiv fluxul de sânge către cap și căile nazale. Acest flux sangvin crescut poate inflama vasele din interiorul nasului și căile nazale, ceea ce poate provoca sau agrava congestia.
Dacă te trezești dimineața cu nasul înfundat și nu ai răceală sau gripă, este posibil să ai de-a face cu rinită alergică sau non-alergică. Congestia ta nazală ar putea fi cauzată de aerul uscat din încăpere, noaptea, acarieni din praf sau părul animalelor de companie, alergii sezoniere, boala de reflux, modificări hormonale sau substanțe chimice din mediul înconjurător, cum ar fi fumatul, activ sau pasiv.
CITEȘTE ȘI: Ai nasul rece, deși nu e frig afară? Ar putea fi semnul unor boli
Când este congestia nazală o urgență medicală
Congestia nazală care se manifestă pe termen lung și care nu are o cauză anume trebuie să te trimită la medic pentru mai multe investigații. În cazul în care congestia nazală este însoțită de următoarele simptome, apelează de urgență la serviciile medicale:
- Febra crescută care durează mai mult de trei zile;
- Confuzie, dezorientare sau chiar leșin;
- Tumefiere (umflare) și urticarie pe o zonă extinsă a feței sau a gâtului;
- Tuse puternică și spută verde, galbenă sau maronie;
- Edem al gâtului, limbii, buzelor sau ochilor;
- Senzație de îngustare la nivelul gâtului și incapacitate de deglutiție.
Deși nasul înfundat nu este, în majoritatea cazurilor, un simptom îngrijorător, atunci când apare la copii mici și nou-născuți este destul de periculos, deoarece poate duce la afecțiuni respiratorii severe, precum și la tulburări de limbaj ori de auz. Din acest motiv, congestia nazală la copii nu trebuie neglijată, fiind necesar un tratament conform specificațiilor medicului pediatru.
Rinoreea lichidului cefalorahidian
O situație mai neobișnuită apare atunci când din nas se curge un lichid atunci când te apleci. Rinoreea lichidului cefalorahidian (LCR) este o afecțiune în care lichidul care înconjoară creierul se scurge în nas și sinusuri. Traumele capului, intervențiile chirurgicale sau chiar malformațiile congenitale pot face un orificiu de comunicare în membranele care rețin acest lichid. Acesta se scurge în nas sau ureche, provocând secreții apoase. Este însoțită însă și de alte simptome:
- Lichidul din nas este apos și limpede
- Picurare în gât
- Picăturile cresc când vă aplecați
- Dureri de cap
- Un gust sărat sau metalic în gură
- Congestie nazală
- Ameţeală
- Țiuit în urechi
A avea aceste simptome nu înseamnă obligatoriu că aveți rinoree LCR. Veți avea nevoie de un diagnostic de la un specialist ORL și se va testa secreția. Este posibil să fie nevoie și de un CT cranian pentru a localiza scurgerea.
Uneori, tot ce ai nevoie pentru a te vindeca este odihna la pat. În alte cazuri, aveți nevoie de tratament pentru a opri scurgerea sau medicamentele pot ajuta la reducerea producției de lichid care înconjoară creierul pentru a reduce presiunea și permit scurgerii să se sigileze de la sine.
În alte situații poate fi necesară operație pentru repararea orificiului prin manevre endoscopice. Se pot folosi pielea sau osul din interiorul nasului sau bucăți mici de piele ori grăsime din abdomen pentru a ajuta la repararea scurgerii. Operația necesită de obicei o spitalizare de două-trei zile.
