O vitamină considerată esențială pentru sănătate poate face mai mult rău decât bine după 50 de ani. Un aport prea mare de vitamina A poate avea efecte negative asupra sănătății, în special în cazul persoanelor de peste 50 de ani. Medicul Christopher Norman avertizează că excesul acestei vitamine poate afecta densitatea osoasă, poate provoca leziuni hepatice și poate crește riscul de fracturi. Declarațiile sale au fost preluate de publicația spaniolă El Español, potrivit unui articol publicat la 20 octombrie 2025.
De ce poate fi periculos excesul de vitamina A după 50 de ani
Potrivit medicului Christopher Norman, multe persoane încep să ia diferite suplimente alimentare după vârsta de 50 de ani, în special atunci când se confruntă cu probleme cronice de sănătate. Cu toate acestea, numeroase cercetări arată că necesarul de vitamina A poate fi asigurat, în multe cazuri, printr-o alimentație echilibrată.
Medicul atrage atenția că suplimentele cu vitamina A trebuie administrate cu prudență, deoarece un aport excesiv poate reduce densitatea osoasă, poate provoca leziuni ale ficatului și poate favoriza apariția durerilor articulare.
CITEȘTE ȘI: Greșeala pe care o poți face când iei vitamina D. Medicii explică de ce trebuie să fii atent la combinații
De asemenea, excesul de vitamina A poate crește riscul de fracturi și poate contribui la apariția problemelor de mobilitate și echilibru, aspecte deosebit de importante pe măsură ce înaintează în vârstă, potrivit doctorulzilei.ro.
Printre efectele nedorite menționate se numără și posibila interferență cu absorbția vitaminei D, în special în contextul consumului excesiv de produse de origine animală bogate în vitamina A.
Ce se întâmplă când se acumulează prea multă vitamina A în organism
Vitamina A este liposolubilă, ceea ce înseamnă că se dizolvă în grăsimi și poate fi depozitată în organism, în special la nivelul ficatului. Din acest motiv, administrarea unor cantități prea mari pe perioade îndelungate poate duce la acumularea excesivă și la apariția unor efecte toxice.
Printre manifestările asociate excesului de vitamina A se numără tulburările de vedere, umflarea oaselor, uscarea și asprirea pielii, precum și apariția aftelor.
Deficitul de vitamina A poate avea, la rândul său, consecințe asupra sănătății
Dacă excesul de vitamina A poate fi periculos, nici deficitul pe termen lung nu trebuie ignorat.
Lipsa retinolului poate slăbi sistemul imunitar, favorizând apariția infecțiilor și a afecțiunilor respiratorii repetate. Deficitul poate afecta și alte funcții ale organismului.
Printre manifestările posibile se numără uscarea pielii, fragilizarea părului și apariția problemelor de vedere.
Ce alimente conțin vitamina A
O alimentație echilibrată reprezintă o modalitate importantă de a asigura organismului necesarul de vitamina A. Aceasta se găsește atât în produsele de origine animală, sub formă de retinol, cât și în anumite legume și fructe, care conțin carotenoizi pe care organismul îi poate transforma în vitamina A.
Printre alimentele de origine animală bogate în această vitamină se numără ficatul de pui și de vită, peștele precum somonul, macroul, heringul și tonul, icrele, ouăle, laptele, brânza și untul.
Surse vegetale de carotenoizi sunt cartofii dulci, morcovii, roșiile, ardeii, broccoli, spanacul și salata verde.
Vitamina A și precursorii săi se găsesc și în anumite fructe, precum grepfrutul, prunele, piersicile, pepenele galben, curmalele japoneze, afinele și coacăzele negre.
CITEȘTE ȘI: Vitamina de care creierul și nervii au nevoie. Lipsa ei poate trece neobservată ani întregi
Cum influențează prepararea alimentelor aportul de vitamina A
O parte din vitamina A se poate pierde în timpul preparării termice a alimentelor, pierderile putând ajunge la 25-30%, potrivit informațiilor prezentate în articolul citat.
În cazul legumelor, fierberea și înăbușirea pot avea însă și un efect favorabil asupra disponibilității unor nutrienți. Prin modificarea structurii celulare a legumelor, aceste procese pot facilita eliberarea și absorbția carotenoizilor.
Deoarece vitamina A este liposolubilă, adăugarea unei surse de grăsime, precum uleiul de măsline sau untul, în timpul preparării legumelor poate favoriza absorbția acesteia.
