SANATATE

Pneumonia interstițială, infecția care se ia pe cale aeriană: Cum se manifestă

medicalnewstoday.com

Pneumonia interstiţială este o afecţiune inflamatorie care determină îngroşarea ţesuturilor de susţinere ale sacilor alveolari de la nivel pulmonar. Dr. Monica Marc – medic primar pneumolog la Spitalul Victor Babeș Timișoara a explicat care sunt cauzele care declanșează boala.

”Pneumonia interstiţială atipică reprezintă o infecţie a interstiţiului pulmonar, adică a spaţiului dintre membrana alveolară şi vasele de sânge. Cel mai frecvent boala este cauzată de virusuri (respirator, rujeolic, rubeolic, citomegalic, sincitial, dar şi de adenovirus). O altă cauză o reprezintă infecţiile cu chlamydii sau mycoplasma pneumoniae. Calea de infecţie este aeriană”, arată medicul, potrivit sanatatea.tv.

Pneumonia interstițială – de două feluri

Pneumoniile interstiţiale pot fi primare sau secundare. De obicei, debutul este progresiv, cu tuse seacă, neproductivă, durere toracică, lipsa poftei de mâncare, cefalee, cu sau fără febră.

CITEȘTE ȘI: Mineralul vital pentru organism: Menține un sistem imunitar puternic, accelerează vindecarea rănilor și reduce riscul de a face pneumonie

Pneumonia insterstițială nespecifică

Există două forme primare de pneumonie interstițială nespecifică – celulare și fibrotice. Forma celulară este definită în principal de inflamația celulelor interstițiului. Forma fibrotică este definită prin îngroșarea și cicatrizarea țesutului pulmonar.

Respirația devine mai puțin eficientă și poate duce la niveluri mai scăzute de oxigen în sânge.

Atât inflamația, cât și fibroza pot fi prezente în același timp. În general, prognosticul este mai bun pentru pacienții cu forma celulară de pneumonie intestițială nespecifică, deoarece inflamația este adesea reversibilă, dar fibroza este permanentă.

”Această cicatrizare este cunoscută sub numele de fibroză și este ireversibilă. Când țesutul pulmonar se îngroașă sau devine cicatrizat, acesta nu funcționează la fel de eficient”, mai arată medicul.

Pneumonia interstițială – simptome

Simptomele pneumoniei interstiţiale pot varia, însă de obicei se manifestă prin dispnee (greutate în respiraţie), de cele mai multe ori doar la efort, şi tuse seacă sau neproductivă. Mai pot apărea:

  • Respiraţia şuierătoare
  • Dureri în piept şi disconfort
  • Senzaţia de oboseală
  • Febră (atunci când este vorba de o cauză de natură infecţioasă)
  • Dureri musculare
  • Pierderea în greutate
  • Dureri articulare

În general, simptomele apar treptat şi se agravează dacă nu sunt tratate corect, la timp.

Pneumonia interstițială – diagnostic

Deoarece simptomele pneumoniei interstițiale nespecifice se aseamănă cu cele ale altor boli, în special fibroza pulmonară idiopatică, trebuie efectuate teste pentru a exclude alte tulburări asociate. Diagnosticul bolii depinde de o combinație de factori clinici, radiologici și alți factori.

”Examenul clinic al pacientului, prin ascultare, poate să nu ofere informaţiile necesare identificării bolii, de aceea este necesară, de cele mai multe ori, o radiografie toracică. Aceasta poate prezenta atât un desen interstiţial accentuat, cât şi modificări mult mai importante, de exemplu, multiple opacităţi micronodulare diseminate bilateral.

De cele mai multe ori, diagnosticul etiologic (determinarea cauzelor bolii) este dificil de realizat. Etiologia virală este însă cea mai frecvenţă. Identificarea virusului se poate face prin determinarea ARN-ului viral, metode serologice, imunofluorescenţa”, mai notează medicul.

CITEȘTE ȘI: Avertismentul medicilor: Factorii care cresc riscul de pneumonie în sezonul rece şi cum să te protejezi

Pneumonia interstițială – evoluție

”Evoluţia pneumoniilor interstiţiale este variată, în funcţie de agentul cauzal, terenul imun al pacientului, vârsta acestuia, dar şi comorbiditatile preexistente. Uneori, infecţiile virale se pot complica cu suprainfecţii bacteriene, influenţând negativ evoluţia bolii.

Tratamentul este adesea simptomatic cu antitermice şi antialgice. Antiviralele sunt utilizate mai ales la pacienţii cu risc crescut. În cazul suprainfecţiilor bacteriene se vor administra antibiotice. În formele severe de boală, îndeosebi în cazul copiilor, este necesară internarea în spital”, a mai explicat dr. Monica Marc.

Comentarii: