Consumul de alimente mai nutritive, pe bază de vegetale, este sănătos pentru inimă la orice vârstă, potrivit unor cercetări publicate în Jurnalul Asociației Americane a Inimii.
Recomandările autorităților sanitare internaționale privind dieta și stilul de viață sugerează un model alimentar sănătos general, care pune accent pe o varietate de fructe și legume, cereale integrale, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, păsări de curte și pește fără piele, nuci și leguminoase și uleiuri vegetale nerafinate. De asemenea, recomandă consumul cât mai limitat de grăsimi saturate (untură, unt, smântână etc.), grăsimi trans (margarină), sodiu, carne roșie, dulciuri și băuturi cu zahăr.
În două studii separate care analizează diferite măsuri ale consumului de alimente vegetale, cercetătorii au descoperit că atât adulții tineri, cât și femeile aflate în postmenopauză au avut un risc mai mic de a dezvolta boli cardiovasculare atunci când alimentația lor s-a bazat pe alimente vegetale sănătoase, scrie doc.ro.
Mai multe vegetale la tinerețe, o sănătate cardiovasculară mai bună la vârsta a doua
Un studiu a evaluat dacă o alimentație centrată pe vegetale menținută pe termen lung și trecerea la o dietă centrată pe vegetale începând cu vârsta adultă tânără sunt asociate cu un risc mai mic de boli cardiovasculare la vârsta a doua. Autorii studiului au examinat alimentația și apariția bolilor de inimă la 4.946 de adulți înscriși în studiul de dezvoltare a riscului arterial coronarian la adulții tineri (CARDIA). Participanții aveau între 18 și 30 de ani la momentul înscrierii (1985-1986) în acest studiu și nu aveau boli cardiovasculare.
Participanții au avut opt consultații de urmărire în perioada 1987-1988 până în 2015-2016, care au inclus teste de laborator, măsurători fizice, istoric medical și evaluarea factorilor stilului de viață. Spre deosebire de studiile controlate randomizate, participanții nu au fost instruiți să mănânce anumite lucruri, astfel încât cercetătorii au putut colecta date imparțiale, pe termen lung, despre alimentația lor obișnuită.
După interviuri detaliate despre stilul alimentar de-a lungul timpului, calitatea dietelor participanților a fost evaluată pe baza Scorului de calitate A Priori Diet (APDQS) compus din 46 de grupuri de alimente la anii 0, 7 și 20 ai studiului.
CITEȘTE ȘI: Cercetătorii americani recomandă: Legumele care te ajută în lupta cu depresia
Grupurile de alimente au fost clasificate în alimente benefice (cum ar fi fructe, legume, leguminoase, nuci și cereale integrale), alimente adverse (cum ar fi cartofi prăjiți, carne roșie bogată în grăsimi, gustări sărate, produse de patiserie și băuturi răcoritoare) și alimente neutre (cum ar fi cerealele rafinate, carnea slabă și crustaceele) pe baza asocierii lor cunoscute cu bolile cardiovasculare.
Participanții care au primit scoruri mai mari au consumat o varietate de alimente benefice, în timp ce persoanele care au avut scoruri mai mici mâncau de obicei alimente adverse. În general, valorile mai mari corespund unei diete bogate din punct de vedere nutrițional, axată pe vegetale.
Scorul, spun oamenii de știință, este foarte cuprinzător și are multe asemănări cu dietele, cum ar fi Indicele dietetice pentru alimentația sănătoasă americană (de la serviciul alimentar și nutrițional al Departamentului Agriculturii din SUA), dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) și dieta mediteraneeană.
Rezultatele au fost următoarele:
Pe parcursul a 32 de ani de urmărire, 289 dintre participanți au dezvoltat boli cardiovasculare (inclusiv atac de cord, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă, dureri toracice legate de inimă sau artere înfundate oriunde în corp).
Persoanele care au obținut un scor care le-a plasat în topul calității dietei pe termen lung (ceea ce înseamnă că au consumat cele mai bogate alimente vegetale din punct de vedere nutrițional și cele mai puține produse de origine animală) au avut un risc cu 52% mai mic de a dezvolta boli cardiovasculare, după ce s-au luat în considerare mai mulți factori (inclusiv vârstă, gen, rasă, consum caloric mediu, educație, antecedente parentale de boli de inimă, fumat și activitate fizică medie).
Între anii 7 și 20 din studiu, când vârstele participanților au variat între 25 și 50 de ani, cei care și-au îmbunătățit cel mai mult calitatea dietei (crescând consumul de alimente vegetale benefice și scăzând aportul de produse de origine animală) au avut un risc cu 61% mai mic de a dezvolta ulterior boli cardiovasculare, în comparație cu participanții a căror calitate a dietei a scăzut cel mai mult în acea perioadă.
Concluzia cercetătorilor a fost că o alimentație hrănitoare, axată pe vegetale (care nu înseamnă neapărat vegetarianism sau veganism, ci pur și simplu cantitatea de legume și fructe consumată este mai mare decât cea de alimente provenite de la animale) este benefică pentru sănătatea cardiovasculară.
Proteinele vegetale, utile în scăderea colesterolului și a riscului de evenimente cardiovasculare
Într-un alt studiu, cercetătorii au evaluat dacă alimentația care includea un portofoliu dietetic de alimente vegetale cu mențiuni de sănătate aprobate de Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) pentru scăderea nivelului de colesterol rău LDL erau asociate sau nu cu mai puține evenimente cardiovasculare la un grup mare de femei aflate în postmenopauză.
„Dieta-portofoliu” include nuci, proteine vegetale din soia, fasole sau tofu, fibre solubile vâscoase din ovăz, orz, vinete, portocale, mere și fructe de pădure, steroli vegetali din alimente îmbogățite și grăsimi mononesaturate găsite în avocado, ulei de măsline și ulei de rapiță, alături de un aport limitat de grăsimi saturate din dietă.
Anterior, două studii randomizate au demonstrat că atingerea unor niveluri țintă ridicate de astfel de alimente a dus la scăderea semnificativă a colesterolului rău, mai mult decât urmarea unei alte diete cunoscute cu conținut scăzut de grăsimi saturate.
Studiul actual a inclus 123.330 de femei din SUA care au participat la o cercetare națională pe termen lung care analizează factorii de risc, prevenirea și depistarea precoce a afecțiunilor grave de sănătate la femeile aflate în postmenopauză. Când femeile din această analiză s-au înscris în studiu între 1993 și 1998, acestea aveau între 50-79 de ani (vârsta medie de 62 de ani) și nu aveau boli cardiovasculare.
CITEȘTE ȘI: Supă cremă de legume de post: Ușor de preparat și deosebit de gustoasă
Grupul de studiu a fost urmărit până în 2017 (timp mediu de urmărire de 15,3 ani). Cercetătorii au folosit datele din chestionare auto-raportate privind frecvența alimentelor pentru a evalua fiecare femeie în ceea ce privește aderarea la „dieta-portofoliu”.
Rezultatele au arătat că femeile care au respectat cel mai bine dieta erau cu 11% mai puțin susceptibile de a dezvolta orice tip de boală cardiovasculară, cu 14% mai puțin susceptibile să dezvolte boli coronariene și cu 17% mai puțin susceptibile să dezvolte insuficiență cardiacă.
Astfel, concluziile cerectătorilor sunt că o alimentație cu mai multe vegetele și cu mai puține produse animale are beneficii reale în ceea ce privește sănătatea cardiovasculară.
