SANATATE

ȘOCANT! Cum împiedică producătorii DECOLORAREA alimentelor

Foto: pinterest.com

Se pare că producătorii de produse alimentare și oamenii de știință încearcă să facă alimentele mai puțin reale și mai mult nesănătoase. Dar, haideți să facem apel la memorie… Mai întâi, au fost introduse în procesul de fabricație două procedee noi: omogenizarea și pasteurizarea; s-a trecut apoi la adăugarea de coloranți artificiali, arome și tot felul de conservanți; au urnat organismele modificate genetic. Acum avem nanoparticulele.

Când auzi de nanoparticule, involuntar te gândești la filme SF. Dacă însă le pui alături de ultimul covrig sau gogoașă pe care le-ai mâncat, parcă nu mai sună atât de bine. Ce sunt de fapt, nanoparticulele: Sunt ele periculoase pentru organismul uman? Sau organismul nostru nu este afectat de folosirea lor în alimentație?

Așadar, nanoparticulele sunt aditivi ultramicroscopici, care sunt de obicei adăugați în produsele alimentare pentru a le face să arate mai atrăgătoare și pentru a evita decolorarea acestora, conform naturallysavvy.com.

Nu numai că acești aditivi nu contribuie cu nici o valoare nutritivă, însă ei sunt atât de mici încât pot se pot infiltra în fluxul sanguin, ajungând astfel în toate părțile corpului, unde pot provoca daune.

În majoritatea cazurilor, nanoparticulele utilizate în produsele alimentare sunt compuse din dioxid de titan, substanță pe care, deși Food and Drug Administration a clasificat-o ca fiind sigură (GRAS), semnele de întrebare referitoare la consecintele consumului lor asupra organismului uman nu au primit niciun răspuns.

Pe scara larga, dioxidul de titan este utilizat în compozitia produselor de protecție solară, deoarece ajută reflectarea luminii ultraviolete.

Experții ne avertizează cu privire la nanoparticulele din produsele alimentare

Concluziile celui mai recent studiu de nanotoxicologie, realizat în Olanda, au prezentat dovezi potrivit cărora expunerea orală la nanoparticule de dioxid de titan poate avea efecte negative în timp asupra ficatului, ovarelor și testiculelor.

Acest lucru este relevant în special atunci când este vorba de copii, care sunt mai vulnerabili în fața pericolelor potențiale generate de nanoparticule. Un raport al Environmental Science & Technology a subliniat faptul că cei mici sunt cel mai expuși la dioxidul de titan, din simplul motiv că, față de produsele alimentare care nu-l conțin,  conținutul de zahar din TiO2 este mult mai mare.

Continuând lecturarea concluziilor diverselor studii efectuate de-a lungul timpului cu privire la nanoparticule, ajungem la cele ale doctorului Georgios Pyrgiotakis, de la Școala de Sănătate Publică Harvard, potrivit căruia nanoparticulele ar putea trece în fluxul sanguin si provoca inflamații. De asemenea, prin acumularea lor  în organism se ajunge la perturbarea proceselor biochimice normale.

Și Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a clasificat dioxidul de titan ca fiind ”posibil cancerigen pentru oameni”.

In același timp, și studiile pe animale sugerează că nanoparticulele din produsele alimentare pot provoca inflamarea tractului digestiv, pot distruge ADN-ul și ataca celulele sănătoase. Deși aceste studii au utilizat cantități de nanoparticule mai mari decât cele prezente în produsele alimentare umane, ele se pot aplica și în cazul oamenilor care consumă cu regularitate produsele care conțin aceste substanțe.

Lipsa testărilor adecvate consumului uman

Un alt motiv de îngrijorare privind consumul alimentelor ce au în compoziția lor nanoparticule este lipsa testării adecvate a efectelor consumului acestora asupra organismului uman.

Deoarece practica este relativ nouă, nu avem încă suficiente dovezi științifice pentru a dovedi amploarea daunelor cauzate sănătății umane, prin adăugarea de nanoparticule în alimente. Un lucru este sigur: o astfel de testare ar trebui să fie efectuată de către părți imparțiale și nu de către producătorii de produse alimentare, așa cum se întâmplă în prezent.

Până la evaluarea oficială a toxicității nanoparticulelor în produsele alimentare, indicat este să evitați pe cât posibil consumul alimentelor care conțin dioxid de titan. Sau, cel puțin, feriți-i pe cei mici.  

Alimentele care conțin cele mai mari cantități de dioxid de titan

Dintre alimentele care conțin cele mai mari cantități de dioxid de titan, bomboanele, guma de mestecat și dulciurile semipreparate, cum ar fi gogoșile sub formă de praf, a căror culoare de altfel este de un alb strălucitor din cauza titanului, sunt cele mai des consumate. Laptele pentru cafea, maioneza, budincile și unele produse lactate (de ex. lapte praf) pot conține de asemenea dioxid de titan. Majoritatea produselor semipreparate, pe care noi le cumpărăm sunb formă de praf pentru a le pregăti apoi acasă, conțin așadar dioxid de titan.

Trăgând linie, din moment ce siguranța nanoparticulelor din alimentația noastră este încă necunoscută publicului larg, neexistând rapoarte oficiale ale autorităților de specialitate cu privire la acest subiect, tot ce putem face este să citim cu atenție indicațiile nutriționale de pe ambalajele produselor pe care dorim să le consumăm, iar în cazul în care acestea au în compoziția lor dioxid de titaniu, să le lăsăm acolo unde sunt: pe raftul magazinului.

Comentarii: