Ne-a intrat practic în reflex ideea că stresul este cauza tuturor nenorocirilor. Și chiar dacă uneori tot noi suntem cei care luăm la preț de matineu povestea, specialiștii vin și ne trag de mâneca. Da, stresul are un rol tare nefericit în viața noastră. El este cel care ne îmbolnăvește în timp și mai ales subit.
Despre stres, reputatul neurolog și cercetător, autor al multor cărți de specialitate, profesorul Dumitru Constantin Dulcan ne spune că stresul este nimic altceva decât reacţia pe care o are organismul la o traumă care poate să fie fizică, psihică, emoţională.
”Stresul are efect asupra a trei elemente structurale esenţiale: neuronul, ADN-ul, adică substratul genetic al organismului, şi sistemul imunitar. În ceea ce priveşte neuronul, stresul blochează neurogeneza, formarea de noi neuroni sau formarea de noi conexiuni. Şi iată că în secolul nostru vorbim de o frecvenţă din ce în ce mai mare, de o morbiditate crescândă a bolii Alzheimer, deci a pierderii capacităţii intelectuale.”, spune Dulcan.
”Asupra acidului dezoxiribonucleic, deci asupra substratului genetic: cromozomii au nişte proteine la capetele lor cu rol de protecţie, se cheamă telomeri. Stresul acţionează asupra acestor telomeri, pe care îi scurtează astfel. Mai exact, cu fiecare diviziune celulară, telomerii se scurtează, stresul acţionează asupra lor, deci reduce pur şi simplu longevitatea, durata vieţii.”, ne explică în noțiuni științifice reputatul neurolog.
Citește și: Creierul se ”autodevorează” atunci când nu dormim suficient /STUDIU
Stresul blochează sistemul imunitar
Revenind iar la vorbele din popor, știau bătrânii ce știau când spuneau că x sau y a murit de supărare. Pentru că, susține profesorul Dulcan, doar mici momente de furie ne pot bloca celulele sistemului imunitar aproape până la cinci-şase ore.
”Sistemul imunitar este acel sistem de celule şi organe care produc limfocite. Acestea ne apară de virusuri, de bacterii şi îşi fac datoria circulând în permanenţă în organism. De pildă, celulele care mor trebuie îndepărtate. Iar în organism există celule limfotice killer sau ucigaşe, care înglobează aceste celule care mor, pentru că altfel ele se pot fixa pe un loc, creează inflamaţie şi de aici ne putem trezi cu tot soiul de boli, inclusiv cancer. Aşadar, aceste celule numite medical „NK“ sunt extrem de utile, ele trebuie să circule în permanenţă în organism ca să poată şi să ne apere împotriva tuturor acelor substanţe care sunt străine de corp. Stresul le tulbură eficienţa.”, vine celebrul medic cu argumente tot pe baza teoriilor de specialitate.
Știați că și frica ne face rău?
Profesorul Dulcan ne spune că stresul zilelor noastre și tot ceea ce derivă din el reprezintă elemente care creează climat propice pentru toate bolile care le poate dezvolta organismul uman. Ele provoacă în corp un PH acid care favorizează apariția bolii.
”Știaţi., de exemplu, că şi frica ne face rău? Este bine cunoscut experimentul lui Avicenna. Într-o cuşcă s-a pus un miel şi într-o cuşcă alăturată s-a pus un lup. Mielul a murit în scurt timp de stresul provocat de frică. Orice dezechilibru emoţional aduce, mai devreme sau mai târziu, boala,” atrage atenția neurologul.
Citește și: Ce trebuie să faci pentru a avea un creier mai eficient. Cele două activități recomandate de specialiști
Iertarea este panaceu universal
Și ce facem, doctore, dacă nu merge după ideea ”să nu pui la suflet supărările?” Soluțiile anti-stres sunt la îndemâna noastră, spune Dulcan, într-un interviu pentru portalul Doctorul Zilei.
”E vorba de iertare. Dacă cineva greşeşte, încearcă să ierți gândindu-te că poate într-o zi va înţelege şi el ceea ce înţelegi tu acum. Să iertăm, fiindcă iertarea face ca pH-ul corpului să vireze spre unul alcalin, favorabil sănătăţii. Sigur că sunt şi suferinţe care nu pot fi evitate. Dar e important să rămânem conştienţi că fiecare minut de suferinţă sau stres ia din viaţa celulei noastre.”, susține celebrul medic.
Nici munca în exces nu face bine la sănătate. Așa că vacanțele și concediile își au rostul lor, la fel și pauzele mici și dese pe care ar trebui să le luăm, de exemplu, la birou. ”Şi eu scriu şi citesc de dimineaţa până seara. Dar când simt că începe să se aşeze oboseala pe mintea mea, mă opresc şi aplic câteva tehnici de relaxare,” a completat dr. Dulcan.
