Flora intestinală joacă un rol important în menținerea sănătății. În anumite situații poate să apară un dezechilibru la nivelul microbiotei intestinale, situație în care sunt recomandate suplimentele alimentare cu fermenți lactici vii.
Organismul uman este „casă” pentru trilioane de microorganisme (bacterii și ciuperci), care colonizează pielea, nasul, vaginul și tubul digestiv. Acestea sunt cunoscute colectiv sub numele de microbiom.
Importanța florei intestinale pentru sănătatea organismului
Ca și amprentele digitale, microbiota intestinală este specifică fiecărui individ: este unică atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ. Este esențial să înțelegem că flora intestinală joacă un rol important atât în menținerea sănătății, cât și în vulnerabilitatea noastră la anumite patologii, potrivit doc.ro.
Bacteriile „bune” din intestin joacă un rol important în menținerea sănătății, cum ar fi digestia și absorbția nutrienților esențiali, sinteza vitaminelor din grupul B și a vitaminei K, sinteza unor aminoacizi esențiali, susținerea funcționării normale a sistemului imunitar, prevenirea și amelioararea alergiilor etc. Însă în microbiomul intestinal se găsesc și bacterii „rele”. Se numesc așa pentru că pot fi potențial dăunătoare din cauza schimbării compoziției lor atunci când ecosistemul intestinal suferă modificări anormale, de exemplu, atunci când se administrează un tratament cu antibiotice sau când sunt adoptate anumite obiceiuri alimentare nesănătoase.
Un ecosistem unic format la naștere
Compoziția microbiotei intestinale începe să se formeze încă dinainte de naștere și este influențată, de-a lungul anilor, de numeroși factori, precum: dacă bebelușul s-a născut pe cale naturală sau prin cezariană, dacă a fost alăptat sau a primit lapte praf etc. Abia în jurul vârstei de 2-3 ani, microbiota intestinală începe să se asemene cu cea a adultului.
De-a lungul vieții, compoziția microbiotei intestinale poate fi influențată de diverși factori, precum dieta adoptată, fluctuațiile hormonilor sexuali – testosteron și estrogen, tratamentele medicale, modificarea stilului de viață. De exemplu, tratamentul cu antibiotice reduce calitatea și cantitatea bacteriilor „bune”. Terapia cu antibiotice repetată în timpul vieții unei persoane poate duce astfel la modificări graduale, permanente, potențial dăunătoare, avertizează specialiștii.
De ce sunt bacteriile „bune” importante pentru organism
Potrivit oamenilor de știință, bacteriile „bune” au numeroase beneficii pentru sănătate:
- Previn diareea asociată cu antibiotice (inclusiv diareea cauzată de Clostridium difficile);
- Previn aparitia enterocolitei necrotizante la copiii prematuri;
- Ajută în tratamentul colicilor la bebeluși;
- Sunt de ajutor în tratamentul bolilor parodontale etc.;
- Facilitează asimilarea nutrienților din alimente;
- Ajută la sinteza anumitor vitamine (vitamina K, B12, B8);
- Reglează absorbția acizilor grași, calciului, magneziului etc;
- Întăresc sistemul imunitar.
Suport pentru sistemul imunitar
Pentru că aproximativ 70% din sistemul nostru imunitar este reprezentat de tractul digestiv, flora intestinală ajută la imunizarea organismului. Ce este totuși sistemul imunitar? Sistemul imunitar implică multe tipuri de celule, organe, proteine și țesuturi care conlucrează pentru a proteja organismul de agenţii patogeni (virusuri, bacterii, paraziți).
Există două moduri prin care bacteriile intestinale ajută sistemul imunitar și, astfel, protejează organismul de eventualele infecții. În primul rând, bacteriile „bune” protejează mucoasa intestinală, ținând la distanță substanțele care ar putea fi dăunătoare. În al doilea rând, bacteriile intestinale „bune” colaborează cu sistemul imunitar pentru a lupta împotriva bacteriilor care pot provoca anumite patologii 1, care pot afecta peretele gastro-intestinal, ca în cazul bolii Crohn și colitei ulcerative. Aceste bacterii „bune” aparțin grupurilor numite Lactobacillus, Bifidobacterium și Saccharomyces boulardii.
Probleme de sănătate asociate cu dezechilibrele florei intestinale
Modificarea calitativă şi cantitativă a microbiotei intestinale poate să ducă la apariția unor patologii:
- Boli inflamatorii ale pielii;
- Alergii;
- Diabet;
- Boli cardiovasculare;
- Boli autoimune;
- Boli inflamatorii intestinale;
- Sindrom de colon iritabil;
- Obezitate;
- Sindrom metabolic;
- Afecţiuni reumatologice;
- Boli neuropsihiatrice (anxietate, depresie).
CITEȘTE ȘI: Remediu pentru multe afecţiuni: Ce se întâmplă în corp după ce mănânci varză murată
Suplimentele alimentare, ajutorul pe care te poți baza
Aceste bacterii „bune”, vii, care oferă numeroase beneficii organismului nu se găsesc în mod natural doar în intestin, ci și în unele alimente, dar și sub formă de suplimente alimentare. Iaurtul grecesc, chefirul, murăturile, brânza, oțetul de mere, laptele bătut sunt alimente care conțin bacterii lactice.
Pentru o sănătate de fier, în cazul în care te confrunți cu anumite afecțiuni care pot fi asociate cu dezechilibrul florei bacteriene intestinale (enteroviroze, diaree, constipație, balonare, infecții urinare, colesterol crescut, imunitate scăzută), sunt de ajutor suplimentele alimentare, care au în compoziție fermenți lactici vii.
