SANATATE

Tratează infecția urinară fără ca rinichii să fie afectați – Atenție, când trebuie să mergi la doctor!

waarmedia.com

Infecţiile urinare sunt declanşate de acţiunea unei bacterii asupra tractului urinar. Semnele lor pot fi recunoscute ușor, iar imediat ce le observi e bine să mergi la doctor.

Sunt mult mai frecvente la femei din cauza factorilor anatomici, dar nici bărbații nu sunt feriți de ele. În general, primele semne pe care le observi sunt disconfortul sau durerea la urinat, senzaţia imperioasă de urinare, creşterea frecvenţei micțiunilor, senzaţia de jenă sau durere în regiunea suprapubiană, explică medicul specialist în boli infecțioase Andrei Rogoz, potrivit doctorulzilei.ro.

Care sunt cauzele apariţiei infecţiilor urinare?

Agenţii etiologici ai infecţiilor urinare sunt cel mai frecvent Enterobacteriaceae, o familie de bacili gram negativi dintre care cel mai cunoscut (şi în acelaşi timp cel mai des implicat) este Escherichia coli. Din acelaşi grup, cu o pondere semnificativă, se mai întâlnesc Klebsiella pneumoniae şi Proteus mirabilis.

Alte bacterii, mai rar întâlnite, sunt Pseudomonas aeruginosa, Enterococul, Stafilococul saprophyticus, Streptococul de grup B. Condiţiile în care aceşti microbi ajung să conducă la apariţia infecţiilor urinare sunt legate de: sexul pacientului (mult mai frecvente la femei, din cauza factorilor anatomici), vârstă (la bărbaţi, infecţiile urinare sub 50 de ani sunt foarte rare), factori ce ţin de mediu (care conduc la deshidratare) sau de pacient (imunodepresii – diabet zaharat, neoplazii, infecţie HIV, unele tratamente).

CITEȘTE ȘI: Remediile naturale care ”topesc” pietrele la rinichi: Plantele la care poți apela cu încredere

Cum îţi dai seama că ai o infecţie urinară?

Simptomele şi semnele infecţiilor urinare joase, necomplicate, constau în disurie (disconfortul, durerea la urinat), senzaţia imperioasă de urinare, creşterea frecvenţei micțiunilor, senzaţia de jenă sau durere în regiunea suprapubiană. În cazul infecţiilor urinare înalte (pielonefritele), aceste simptome sunt însoţite de febră, durere în flanc sau regiunea lombară, sensibilitate crescută în unghiul costovertebral, greaţă, afectarea stării generale.

Simptome specifice bărbaților

„La bărbaţi, tabloul clinic cel mai frecvent întâlnit constă în asocierea de disconfort la urinat, în condiţiile unor micțiuni frecvente, imperioase. Mai rar, se pot prezenta şi sub formă unui început ezitant al urinării, jet slab, urinare prelungită. În aceste condiţii este importantă obţinerea unui istoric mai larg, care să includă date despre modificări ale aspectului macroscopic al urinii (modificări ale culorii, clarităţii), date despre patologie prostatică preexistentă, despre intervenţii urologice recente sau despre boli cronice sau tratamente imunosupresoare”, explică specialistul.

Ce complicaţii pot da aceste infecţii?

Infecţiile urinare ignorate sau tratate incorect pot avea următoarele consecinţe: infecţii recurente, în special la femei; stricturi uretrale, în cazul bărbaţilor; risc crescut de naştere prematură; afectarea permanentă a funcţiei renale, în cazul infecţiilor înalte (pielonefrite acute sau cronice); sepsis (în cazul pielonefritelor).

Cum previi apariţia unei infecţii urinare?

Măsurile de prevenire ale infecţiilor urinare se recomandă în special femeilor care prezintă recurente frecvente şi constau în: hidratare corespunzătoare, care să asigure micțiuni mai frevente; modificarea metodei contraceptive, atunci când e cazul, evitându-se diafragmele, prezervativele lubrifiate; evitarea folosirii de deodorant intim sau alte geluri de duș cu potenţial iritant la nivelul uretrei.

În urmă unei vizite la medic, se poate lua în discuţie şi un regim profilactic antibiotic, constând:

1. Fie în administrarea de antibiotice pe termen lung,
2. Fie în administrarea de antibiotic post-coital,
3. Fie automedicaţia, de la primele semne de infecţie (la femei instruite în a recunoaşte simptomele şi cu o bună înţelegere a indicaţiilor de tratament)
4. Alte măsuri frecvent recomandate – urinatul după actul sexual, ovule vaginale cu lactobacili, siropul, sucurile de merişor – nu au dovezi ştiinţifice care să le susţină, rezultatele sunt foarte variate şi astfel sunt greu de recomandat (deşi riscul de efecte adverse este probabil foarte mic.).

CITEȘTE ȘI: Fructele care asigură funcționarea optimă a sistemului nervos și a mușchilor

Care sunt metodele de tratament recomandate? La doctor sau prin metode naturiste, acasă?

Tratamentul infecţiilor urinare joase, necomplicate, cistitelor, presupune administrarea pentru o perioada scurtă de timp, de 1 la 7 zile, a unui antibiotic oral, ales cu respectarea profilului de rezistenţă local, naţional (în România, procentul de E. coli rezistent la chinolone, clasa de antibiotice clasic utilizată în infecţiile urinare, este foarte mare), cunoscând rezultatele uroculturilor şi antibiogramelor mai vechi ale pacientului sau pacientei, luând în calcul patologia asociată, comorbiditatile, alergiile prezente.

Toate acestea fac clară necesitatea prezentării la medic în situaţia unor simptome de infecţie urinară. În cazul infecţiilor urinare înalte, pielonefritelor, tratamentul antibiotic iniţial este aproape întotdeauna intravenos, pacientul având astfel indicaţie de internare.

Cum se face igienă tractului urinar?

Măsurile de igienă cu implicaţii în dezvoltarea infecţiilor de tract urinar, privesc:

1. Metodă de ştergere, după folosirea toaletei, din faţă spre spate; de asemenea, după fiecare mişcare de ştergere, schimbaţi şerveţelul, bucată de hârtie igienică;
2. Evitaţi băile prelungite, folosiţi duşul;
3. Încercaţi să urinați la interval de maxim 4 ore pe timpul zilei şi evitaţi să va „ţineţi” mult timp

Comentarii: