Frica este un mecanism de supravieţuire ce se poate dovedi necesar în anumite situaţii, însă de cele mai multe ori ea este distructivă. Practic, nu este om care să nu aibă cel puţin o frică. Cei care neagă acest lucru, refuză să accepte realitatea sau pur şi simplu nu au conştientizat încă anumite temeri pe care le au.
Există mai multe frici: de cutremur, frica de apă, frica de sex, de spaţii închise sau de foc, frica de luptă şi frica de iubire, frica de înălţime, de cunoaştere, de locuri publice, de propriile gânduri şi frica de Dumnezeu.
Mecanismul de supravieţuire al organismului se poate declanşa în urma unei ameninţări reale, cum ar fi un incendiu sau o inundaţie. Problemele apar când frica există doar în imaginaţia persoanei respective. De ce? Pentru că ea acţionează la nivel mental până la punctul în care se acumulează atât de multe informaţii greşite, încât creierul transferă toate aceste temeri imaginare pe partea emoţională. Ea se transformă astfel în anxietăţi, fobii şi stări depresive. Când apare temerea, individul în cauză nu se mai poate pur şi simplu coordona pentru a depăşi starea de pericol reală sau imaginară.
Citește și: Creierul se ”autodevorează” atunci când nu dormim suficient /STUDIU
Ce se întâmplă cu corpul tău când îți e frică
Ani de studiu au demonstrat că frica are și efecte fizice, își pune amprenta asupra funcționării organismului. De exemplu, modifică ritmul cardiac, prin creşterea sau scăderea bruscă a temperaturii, dar şi prin apariţia bâlbâielii. Multe persoane paralizează pur şi simplu când se confruntă cu o frică sau alta, nemaifiind în stare să mişte nici măcar un deget.
Frica este localizată în zona plexului solar. Tocmai de aceea există şi situaţii în care frica declanşează pofta de mâncare sau, dimpotrivă, respectivul îşi pierde dorinţa de a mânca. Temerile se pot transmite şi la nou-născut, dacă mama trăieşte în timpul sarcinii o frică puternică.
Interesant de amintit este efectul filmelor horror asupra minţii. Persoanele care vizionează multe filme de acest gen ajung să dezvolte în timp diverse frici. ”Cu frica nu este de joacă pentru că ea declanşează stări anxioase şi fobii, care nu se opresc aici, ci duc la psihoze şi paranoia”, susţine psihologul Stelian Chivu în ziarul Adevărul.
Important de ştiut este că şi grijile pe care ni le facem pentru cei dragi sau pentru diverse lucruri, îşi pun amprenta mai devreme sau mai târziu asupra sănătăţii mentale, emoţionale sau fizice. Până şi expresia ”ai grijă ce faci” este de natură să inducă în subconştient o temere care ne va afecta sănătatea.
Citește și: 12 etape care preced sindromul burnout. Vezi în ce stadiu te afli
Ce spune știința
Pe scurt, când se instalează frica, se manifestă un anumit stimul, fiind vorba de aşa numitul hormon al stresului, cortizonul. Acesta produce adevărate ravagii în sistemul imunitar. Prin urmare, mintea lansează un program de frică, care datorită unor emoţii specifice dă efectiv peste cap glandele endocrine, cu toate consecinţele care decurg de aici.
Sunt programe mentale, prin care poţi deveni mai curajos, astfel încât să ajungi să îţi stăpâneşti frica, dar şi exerciţii de respiraţie. Dacă constaţi totuşi că nu reuşeşti să te descurci cu frica pe care o ai, atunci e bine să apelezi la un specialist.
