Tulburarea care te împiedică să înghiți medicamentele: Ce anume îți dă senzația că îți rămân în gât. Dificultatea de a înghiți comprimatele nu este întotdeauna provocată de mărimea lor. Poate fi primul semn al unei tulburări de înghițire asociate cu un accident vascular cerebral, boala Parkinson, demență, slăbiciune musculară sau o afecțiune a esofagului. Tusea după apă, vocea umedă și pastilele rămase în gură pot indica faptul că alimentele ori lichidele pătrund spre căile respiratorii. Comprimatele nu trebuie zdrobite înainte de verificarea prospectului sau consultarea farmacistului.
O persoană începe să refuze pastilele și spune că „nu mai alunecă”. Familia presupune că este mofturoasă sau că medicamentul este prea mare.
Problema poate fi mecanică, dar poate semnala și o tulburare numită disfagie.
Disfagia descrie dificultatea de a transfera alimentele, lichidele sau medicamentele din gură spre stomac. Poate apărea în faza inițială a înghițirii sau după ce materialul a intrat în esofag.
Două tipuri de dificultate
În disfagia orofaringiană, persoanei îi este greu să înceapă înghițirea sau să coordoneze gura și gâtul.
Pot apărea:
- tuse imediat după apă;
- înec;
- voce „umedă”;
- lichid care iese pe nas;
- alimente rămase în obraji;
- mai multe încercări pentru aceeași înghițitură;
- salivă care curge;
- mese foarte lungi.
În disfagia esofagiană, înghițirea începe, dar persoana simte că alimentul sau comprimatul se blochează mai jos, în gât ori în piept.
CITEȘTE ȘI: De ce să nu te temi că ai înghițit un sâmbure de măslină: Are mai multe beneficii decât ți-ai imagina
Pot exista:
- presiune retrosternală;
- regurgitare;
- durere la înghițire;
- blocarea alimentelor solide;
- arsuri;
- scădere în greutate.
Accidentul vascular cerebral este o cauză importantă
După un AVC, mușchii și reflexele implicate în înghițire pot fi afectate.
Uneori problema este evidentă. Alteori pacientul poate înghiți aparent normal, dar o parte din lichid pătrunde în căile respiratorii fără tuse puternică. Fenomenul este numit aspirație silențioasă.
Disfagia poate apărea și în:
- Parkinson;
- scleroză multiplă;
- scleroză laterală amiotrofică;
- demență;
- traumatisme craniene;
- tumori cerebrale;
- neuropatii;
- miastenia gravis.
La o persoană care începe brusc să înghită greu, mai ales dacă are fața asimetrică, vorbire neclară sau slăbiciune la un braț, trebuie suspectat un AVC și apelat serviciul de urgență.
Parkinsonul poate începe discret
În boala Parkinson, mișcările limbii și gâtului pot deveni lente și slab coordonate.
Familia poate observa:
- voce mai slabă;
- tuse după lichide;
- pastile ținute mult în gură;
- salivă;
- mestecare lentă;
- scădere în greutate;
- infecții pulmonare repetate.
Disfagia poate evolua fără ca pacientul să își dea seama cât de des aspiră.
Gura uscată face comprimatele greu de înghițit
Numeroase medicamente reduc saliva:
- antidepresive;
- antihistaminice;
- tratamente pentru vezica hiperactivă;
- diuretice;
- unele antihipertensive;
- sedative;
- opioide.
Fără suficientă salivă, comprimatul aderă la limbă sau mucoasă.
Problema poate fi accentuată de:
- proteze dentare;
- candidoză orală;
- deshidratare;
- respirație pe gură;
- radioterapie în zona capului și gâtului;
- sindrom Sjögren.
Uneori obstacolul este în esofag
Comprimatele se pot opri din cauza:
- îngustării esofagului;
- refluxului cronic;
- inflamației;
- unei tumori;
- tulburărilor de motilitate;
- diverticulilor;
- compresiei din exterior.
Dacă dificultatea a început cu alimente solide și se agravează progresiv, investigația nu trebuie amânată.
Semnele de alarmă sunt:
- slăbire involuntară;
- anemie;
- durere la înghițire;
- sânge;
- vărsături;
- blocarea completă a alimentelor;
- debut după 50 de ani;
- agravare rapidă.
De ce aspirația este periculoasă
Când lichide, mâncare sau medicamente ajung în trahee, pot provoca:
- sufocare;
- pneumonie de aspirație;
- febră;
- tuse;
- scăderea oxigenului;
- insuficiență respiratorie.
La vârstnici, pneumonia poate apărea fără febră mare și se poate manifesta prin confuzie, slăbiciune sau căderi.
National Institute on Aging recomandă ca dificultățile de înghițire la persoanele cu Alzheimer să fie discutate cu medicul și echipa de îngrijire.
Pastilele nu trebuie zdrobite automat
Zdrobirea poate fi periculoasă pentru:
- comprimatele cu eliberare prelungită;
- produsele gastrorezistente;
- medicamentele cu fereastră terapeutică îngustă;
- substanțele iritante;
- medicamentele hormonale sau citotoxice;
- capsulele cu mecanism special.
Prin zdrobirea unui comprimat cu eliberare prelungită, întreaga doză poate fi eliberată rapid.
Medicul sau farmacistul poate verifica dacă există:
- variantă lichidă;
- comprimat mai mic;
- formă solubilă;
- plasture;
- administrare la altă oră;
- medicament alternativ.
NIA recomandă informarea farmacistului atunci când o persoană are probleme la înghițirea pastilelor, relatează doctorulzilei.ro.
Apa nu rezolvă orice problemă
A da un pahar mare de apă unei persoane care tușește la lichide poate crește riscul de aspirație.
Uneori lichidele subțiri sunt mai greu de controlat decât alimentele moi. În alte cazuri, problema este exact invers.
Consistența potrivită trebuie stabilită după o evaluare a înghițirii, nu prin încercări repetate acasă.
CITEȘTE ȘI: ATENŢIE! Ai înghiţit şi s-a dus ‘pe partea cealaltă’? Risc de pneumonie de aspiraţie
Cum este evaluată disfagia
Investigațiile pot include:
- examinare neurologică;
- evaluare logopedică;
- test clinic al înghițirii;
- videofluoroscopie;
- evaluare endoscopică a înghițirii;
- endoscopie digestivă;
- investigații imagistice;
- manometrie esofagiană.
Specialistul poate recomanda poziția corpului, dimensiunea înghițiturilor, exerciții și consistențe mai sigure.
Ce semne trebuie urmărite la masă
Familia ar trebui să observe:
- tusea;
- vocea schimbată;
- lăcrimarea;
- respirația mai grea;
- resturi în gură;
- evitarea anumitor alimente;
- scăderea aportului;
- febra repetată;
- slăbirea;
- mesele care durează foarte mult.
Dificultatea de a înghiți comprimatele poate fi primul element observat deoarece medicamentele sunt tari, uscate și trebuie luate zilnic.
Când pastilele „se opresc în gât”, soluția nu este întotdeauna un pahar mai mare cu apă. Uneori corpul semnalează o problemă neurologică sau esofagiană care trebuie evaluată înainte să apară sufocarea, pneumonia ori malnutriția.
