Un obicei alimentar ar putea îmbunătăți funcțiile cognitive după menopauză. Descoperirea cercetătorilor. Un studiu preliminar arată că limitarea meselor la o fereastră de 8-9 ore ar putea îmbunătăți anumite funcții cognitive după menopauză.
Nu doar ceea ce mâncăm ar putea influența sănătatea creierului, ci și momentul în care alegem să mâncăm.
Orele la care iei masa ar putea influența memoria și sănătatea creierului, potrivit unui studiu
Un studiu preliminar prezentat în 2026 la reuniunea anuală a American Society for Nutrition a analizat efectele alimentației cu timp restricționat asupra funcțiilor cognitive la femeile aflate după menopauză.
Rezultatele sunt interesante: participantele care și-au concentrat mesele într-o fereastră de aproximativ 8-9 ore au obținut rezultate mai bune la anumite teste care evaluau capacitatea de rezolvare a problemelor și planificarea spațială.
Cercetătorii subliniază însă că este vorba despre un studiu pilot, de dimensiuni mici, iar rezultatele nu demonstrează că alimentația cu timp restricționat previne demența sau boala Alzheimer.
Studiul care a urmărit 47 de femei după menopauză
Cercetarea a inclus 47 de femei aflate după menopauză, toate cu suprapondere sau obezitate. Participantele au fost împărțite în două grupuri și urmărite timp de șase luni.
Primul grup a fost instruit să își consume alimentele într-un interval de 12 ore pe zi, un model considerat apropiat de alimentația obișnuită.
CITEȘTE ȘI: Hidratarea la femei: Cum te păzește de a face cistită, mai ales dacă ești la menopauză
Cel de-al doilea grup a urmat o formă de alimentație cu timp restricționat, în care mesele erau concentrate într-o fereastră de nouă ore. În practică, participantele au mâncat în principal între 10:00 și 18:00, iar fereastra efectivă de alimentație a fost, în medie, de aproximativ 8,2 ore.
Ambele grupuri au avut aceeași țintă de reducere a aportului alimentar: aproximativ 500 de calorii mai puțin pe zi.
Ce s-a întâmplat cu memoria și capacitatea de planificare
La începutul studiului și după șase luni, femeile au efectuat mai multe teste cognitive.
Cercetătorii au evaluat inteligența, memoria, capacitatea de învățare și timpul de reacție.
Ambele grupuri au slăbit aproximativ la fel, pierzând în medie 15 livre, adică aproape 6,8 kilograme.
Diferența interesantă a apărut însă la anumite teste cognitive.
Femeile care au mâncat într-o fereastră de aproximativ 8-9 ore au avut rezultate semnificativ mai bune la testele care evaluau rezolvarea problemelor și planificarea spațială. Aceasta din urmă presupune capacitatea de a anticipa pașii și rezultatele unei acțiuni și de a vizualiza modul în care lucrurile se vor desfășura.
În cazul testelor de memorie și învățare, femeile din grupul cu alimentație restricționată în timp au făcut mai puține greșeli. Diferența nu a fost însă suficient de mare din punct de vedere statistic pentru a exclude posibilitatea să fi apărut întâmplător.
Nu s-au observat diferențe între cele două grupuri în ceea ce privește timpul de reacție sau capacitatea de a realiza mai multe sarcini simultan.
De ce ar putea conta ora la care mâncăm
Cercetătorii nu au stabilit încă mecanismul prin care o fereastră mai scurtă de alimentație ar putea influența funcțiile cognitive.
Una dintre ipoteze are legătură cu ritmul circadian, ceasul biologic intern care reglează numeroase procese ale organismului. Metabolismul, reglarea glicemiei și somnul urmează ritmuri zilnice. Consumul alimentelor foarte târziu seara ar putea interfera cu aceste procese.
O altă posibilitate este influențarea inflamației sau a modului în care organismul răspunde la nutrienți. Cercetătorii iau în calcul și faptul că o perioadă mai lungă fără alimente peste noapte ar putea contribui la îmbunătățirea sănătății metabolice. Totuși, acestea sunt ipoteze, nu mecanisme demonstrate de acest studiu.
Scăderea în greutate nu explică totul
Un aspect interesant al cercetării este că ambele grupuri au slăbit aproximativ la fel.
Asta înseamnă că diferențele observate la unele teste cognitive nu pot fi explicate pur și simplu prin faptul că femeile dintr-un grup au pierdut mai mult în greutate.
Tocmai de aceea, cercetătorii sunt interesați să afle dacă momentul meselor, separat de cantitatea de alimente consumată, poate avea efecte asupra funcției cognitive.
Rezultatul trebuie însă interpretat cu prudență, deoarece numărul participantelor a fost mic, iar studiul a avut caracter preliminar. Experții citați de Prevention subliniază că sunt necesare cercetări mai ample înainte de a putea trage concluzii ferme.
Alimentația cu timp restricționat nu înseamnă automat protecție împotriva demenței
Titlul cercetării poate fi tentant pentru persoanele preocupate de prevenirea declinului cognitiv, dar există o diferență importantă între îmbunătățirea unor rezultate la teste cognitive și prevenirea demenței.
Studiul nu a demonstrat că o fereastră de alimentație de 8-9 ore împiedică apariția bolii Alzheimer sau a altor forme de demență. Neurologul Clifford Segil spune că în prezent nu există o dietă despre care să se poată afirma că protejează împotriva demenței.
Cercetările asupra alimentației cu timp restricționat și sănătății creierului sunt însă în plină desfășurare.
CITEȘTE ȘI: Alimentele de mare ajutor la menopauză: Reduc bufeurile, insomnia și schimbările de dispoziție
Ce alimentație este recomandată pentru sănătatea creierului
În lipsa unei „diete anti-demență” dovedite, specialiștii recomandă în continuare un model alimentar echilibrat.
Printre alimentele asociate cu o alimentație favorabilă sănătății creierului se numără:
- legumele, în special cele cu frunze verzi;
- fructele de pădure;
- cerealele integrale;
- fasolea și alte leguminoase;
- nucile;
- peștele;
- uleiul de măsline;
- alimentele cât mai puțin procesate.
În același timp, este recomandată limitarea zaharurilor adăugate și a alimentelor ultraprocesate. Aceste principii se regăsesc și în dieta MIND, care combină elemente ale dietei mediteraneene și ale dietei DASH.
