Vitamina C ar putea afecta rezultatul unui RMN: De ce să o eviți înainte de această procedură. Vitamina C este unul dintre cele mai utilizate suplimente, însă un studiu recent ridică o întrebare neașteptată în cazul persoanelor care urmează să facă un RMN cu substanță de contrast. Cercetătorii au descoperit în laborator că acidul oxalic, un compus produs inclusiv prin metabolizarea vitaminei C, poate destabiliza agenții de contrast pe bază de gadoliniu și poate duce la formarea unor particule metalice potențial toxice.
Dr. Brent Wagner, nefrolog și profesor la Facultatea de Medicină a Universității din New Mexico, spune că el ar evita vitamina C înaintea unei asemenea investigații:
„Nu aș lua vitamina C dacă ar trebui să fac un RMN cu substanță de contrast, din cauza reactivității metalului”, a declarat medicul într-un material publicat de Universitatea din New Mexico.
Afirmația reprezintă însă o măsură personală de precauție. Nici studiul, nici ghidurile radiologice actuale nu au stabilit că toți pacienții trebuie să oprească vitamina C înainte de RMN. Cercetarea a fost realizată în laborator, nu pe persoane care au luat suplimente înaintea examinării.
De ce vitamina C a intrat în atenția cercetătorilor
Vitamina C, numită și acid ascorbic, este utilizată de organism pentru producerea colagenului, funcționarea sistemului imunitar și protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.
În timpul metabolizării, o parte din vitamina C este transformată în oxalat. O revizuire sistematică asupra legăturii dintre vitamina C și producția de oxalat arată că degradarea acidului ascorbic poate contribui semnificativ la formarea internă a oxalatului. Cantitatea diferă în funcție de doză, metabolism, funcția renală și alte particularități individuale.
CITEȘTE ȘI: Vitamina care te protejează de complicațiile diabetului
Oxalatul mai provine și din unele alimente, printre care:
- spanacul;
- rubarba;
- sfecla;
- nucile și migdalele;
- cacao;
- ceaiul;
- unele fructe de pădure.
În mod obișnuit, oxalatul este eliminat prin rinichi. La persoanele predispuse, acesta se poate lega de calciu și poate contribui la formarea pietrelor la rinichi. Noul studiu a analizat însă o altă posibilă reacție: legarea oxalatului de gadoliniul administrat în timpul RMN-ului.
Ce au descoperit cercetătorii despre gadoliniu și acidul oxalic
În studiul publicat în revista Magnetic Resonance Imaging, echipa de la Universitatea din New Mexico a testat doi agenți de contrast folosiți în practica medicală:
- Omniscan, pe bază de gadodiamidă, cu structură liniară;
- Dotarem, pe bază de gadoterat, cu structură macrociclică.
Gadoliniul este un metal toxic în forma sa liberă. Din acest motiv, în substanțele de contrast este prins într-o moleculă protectoare, numită ligand sau chelat. Structura este concepută să împiedice eliberarea metalului în organism și să permită eliminarea sa prin rinichi.
În experimentele de laborator, acidul oxalic a destabilizat ambii agenți de contrast. Gadoliniul s-a desprins parțial din structura protectoare și a format oxalat de gadoliniu, sub forma unor particule solide.
Omniscan s-a descompus foarte rapid, în timp ce reacția cu Dotarem a fost mai lentă și s-a desfășurat în două etape. Adăugarea albuminei, o proteină prezentă în sânge și țesuturi, a accelerat desprinderea gadoliniului.
Cercetătorii au observat că reacția putea avea loc și într-un mediu acid asemănător celui din lizozomi, structurile celulare care descompun diferite substanțe.
Cum ar putea apărea particulele toxice
După administrarea contrastului, cea mai mare parte a gadoliniului legat este eliminată prin urină. O cantitate mică poate rămâne însă în organism.
Cercetările anterioare au identificat urme de gadoliniu în creier, rinichi, oase și alte țesuturi. Metalul poate fi detectat în sânge sau urină chiar și la ani după expunere, inclusiv la unele persoane fără simptome.
Noul studiu propune un mecanism prin care metalul ar putea fi eliberat din agentul de contrast. Dacă oxalatul intră în contact cu gadoliniul și formează particule solide, celulele le pot percepe drept corpuri străine.
„Când o celulă încearcă să gestioneze această nanoparticulă metalică străină, va transmite semnale care determină organismul să reacționeze”, a explicat dr. Wagner în prezentarea cercetării publicată de universitate.
Răspunsul inflamator rezultat ar putea contribui, în anumite condiții, la afectarea țesuturilor. Mecanismul rămâne însă o ipoteză aflată în cercetare. Studiul demonstrează că reacția chimică este posibilă, nu că ea se produce în aceeași măsură în corpul fiecărui pacient.
De ce ar putea conta suplimentele cu vitamina C
Vitamina C din suplimente poate furniza doze mult mai mari decât cele obținute dintr-o alimentație obișnuită. Unele produse conțin 500, 1.000 sau chiar 2.000 de miligrame într-o singură doză.
Studiile au arătat că administrarea unor doze de unu-două grame de vitamina C poate crește eliminarea oxalatului prin urină, atât la persoane sănătoase, cât și la pacienți predispuși la calculi renali.
Într-un studiu despre efectul suplimentelor cu vitamina C asupra oxalatului urinar, administrarea acidului ascorbic a crescut oxaluria și gradul de suprasaturare a urinei cu oxalat de calciu.
Aceste rezultate nu au fost obținute în contextul administrării gadoliniului. Ele confirmă doar că dozele mari de vitamina C pot crește producerea oxalatului la unele persoane.
Cercetătorii din New Mexico iau în calcul posibilitatea ca o concentrație crescută de oxalat să creeze un mediu favorabil desprinderii gadoliniului.
„Unele persoane ar putea forma aceste particule, iar altele nu. Ar putea depinde de mediul lor metabolic”, a explicat dr. Wagner.
Echipa intenționează să analizeze dieta, suplimentele, bolile asociate și probele biologice ale persoanelor expuse la gadoliniu.
Studiul nu arată cu cât timp înainte trebuie oprită vitamina C
Cercetarea nu a inclus pacienți și nu a urmărit administrarea suplimentelor înainte sau după RMN. Prin urmare, nu se cunoaște:
- ce doză de vitamina C ar putea influența reacția;
- dacă dozele obișnuite prezintă vreo problemă;
- cu câte ore sau zile înainte ar trebui întrerupt suplimentul;
- dacă oprirea vitaminei C reduce formarea particulelor;
- dacă fenomenul se limitează la persoanele cu anumite boli renale sau metabolice;
- cât de mult contează tipul agentului de contrast.
În laborator au fost utilizate soluții concentrate de acid oxalic și substanțe de contrast. Autorii arată doar că moleculele produse în organism pot destabiliza, în anumite condiții, structura care ține gadoliniul legat.
Ghidurile actuale nu cer oprirea vitaminei C
Manualul American College of Radiology privind substanțele de contrast, unul dintre documentele de referință pentru folosirea agenților de contrast, nu include recomandări privind oprirea vitaminei C, reducerea oxalaților sau evitarea anumitor alimente înainte de RMN.
Pregătirea se concentrează pe justificarea administrării contrastului, istoricul reacțiilor anterioare, sarcină, funcția renală și alegerea celui mai potrivit agent.
Așadar, recomandarea medicului de a evita vitamina C este o precauție individuală bazată pe un mecanism descoperit în laborator, nu o regulă medicală adoptată oficial.
Este valabilă avertizarea pentru orice RMN?
Nu. Posibila interacțiune privește numai investigațiile la care se injectează o substanță de contrast pe bază de gadoliniu.
RMN-ul efectuat fără contrast nu introduce gadoliniu în organism. Vitamina C nu influențează câmpul magnetic, undele radio sau imaginile obținute printr-un RMN simplu.
În plus, nici toate examinările cu contrast nu folosesc aceeași substanță. Agenții macrociclici țin gadoliniul într-o structură mai rigidă și sunt considerați mai stabili decât multe dintre produsele liniare mai vechi.
Potrivit manualului ACR privind agenții de contrast, substanțele încadrate în grupa a II-a sunt asociate cu foarte puține cazuri confirmate de fibroză sistemică nefrogenică. La dozele standard, probabilitatea acestei complicații este considerată extrem de mică, inclusiv pentru numeroși pacienți cu boală renală.
CITEȘTE ȘI: Vitamina care poate scădea cu 66% riscul de a face glaucom, „hoțul tăcut al vederii”
Ce trebuie să spui înainte de un RMN cu contrast
Persoana programată pentru investigație ar trebui să informeze echipa medicală dacă:
- ia suplimente cu doze mari de vitamina C;
- are boală renală sau un episod recent de insuficiență renală;
- face dializă;
- are hiperoxalurie sau pietre la rinichi recurente;
- a primit de mai multe ori gadoliniu;
- a avut o reacție după o substanță de contrast;
- este însărcinată sau ar putea fi însărcinată.
Pacientul poate întreba și dacă substanța de contrast este necesară, ce agent va fi utilizat și dacă RMN-ul fără contrast ar oferi informațiile necesare.
Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA recomandă ca decizia de administrare a gadoliniului să compare beneficiul imaginilor suplimentare cu particularitățile fiecărui pacient.
Vitamina C nu trebuie oprită automat atunci când a fost prescrisă pentru tratarea unei carențe sau a unei boli. În cazul suplimentelor luate fără recomandare medicală, mai ales în doze mari, pacientul poate discuta cu medicul sau cu centrul de imagistică înaintea unui RMN cu gadoliniu.
Până la apariția studiilor pe oameni, avertismentul privind vitamina C rămâne o precauție propusă de unul dintre autorii cercetării, nu o interdicție aplicabilă tuturor pacienților.
