Afecțiunea care crește riscul bolilor de inimă și diabet. Deshidratarea prelungită – o afecțiune caracterizată de un aport insuficient de apă pentru o perioadă de timp îndelungată – reprezintă o amenințare semnificativă pentru sănătatea umană.
În afară de simptomele comune de sete, amețeală și oboseală, noile cercetări evidențiază legătura îngrijorătoare dintre deshidratarea prelungită și un risc crescut de boli de inimă și diabet.
Afecțiunea care crește riscul bolilor de inimă și diabet
Corpul uman se bazează pe apă pentru multe funcții vitale, inclusiv circulația, reglarea temperaturii și transportul nutrienților. Atunci când are loc deshidratarea, aceste procese sunt perturbate, pregătind terenul pentru o cascadă de efecte adverse asupra sănătății.
CITEȘTE ȘI: Poate deshidratarea să ducă la un exces al grăsimii de pe burtă?
Unul dintre principalele mecanisme prin care deshidratarea prelungită contribuie la bolile de inimă este creșterea vâscozității sângelui. Sângele deshidratat devine mai gros și mai greu de pompat, ceea ce solicită inima și crește riscul de hipertensiune, un precursor major al bolilor cardiovasculare.
În plus, deshidratarea poate perturba echilibrul delicat al electroliților din organism, ceea ce duce la o creștere a tensiunii arteriale. Tensiunea arterială crescută în mod cronic exercită o presiune excesivă asupra pereților arteriali, ceea ce poate provoca leziuni și favoriza dezvoltarea aterosclerozei.
Ateroscleroza este o afecțiune caracterizată de o acumulare de plăci în artere care împiedică circulația sângelui și crește probabilitatea de atac de cord și accident vascular cerebral.
Pe lângă rolul său în sănătatea cardiovasculară, deshidratarea prelungită este legată de dezvoltarea rezistenței la insulină, un factor-cheie în apariția diabetului de tip 2. Capacitatea organismului de a regla glicemia depinde de o hidratare adecvată, deoarece apa este esențială pentru funcționarea insulinei. Insulina, un hormon produs de pancreas, facilitează absorbția glucozei în celule pentru energie.
Într-o stare de deshidratare, insulina devine mai puțin eficientă, ceea ce duce la niveluri ridicate de zahăr din sânge și la un risc crescut de diabet. În plus, deshidratarea poate contribui la obezitate, un factor de risc bine stabilit pentru diabet. Atunci când organismul este lipsit de apă, poate interpreta greșit semnalele de sete ca fiind foame, ceea ce duce la consumul mai multor calorii decât este necesar.
Această supraalimentare, combinată cu consecințele metabolice ale deshidratării, poate contribui la creșterea în greutate și la rezistența la insulină.
Legătura dintre deshidratarea cronică, bolile de inimă și diabetul subliniază importanța menținerii unei hidratări optime pentru sănătatea generală. Oamenii ar trebui să fie atenți la aportul de apă, în special în medii sau situații care îi predispun la deshidratare, cum ar fi vremea caldă sau activitatea fizică intensă.
CITEȘTE ȘI: Cu deshidratarea nu e de glumit: Cum te poate îmbolnăvi
Profesioniștii din domeniul sănătății recomandă un aport zilnic de cel puțin opt pahare de apă, deși nevoile individuale pot varia. Consecințele unei deshidratări prelungite depășesc disconfortul imediat și ajung pe tărâmul bolilor cronice, cum ar fi bolile de inimă și diabetul.
Recunoașterea rolului vital al apei în menținerea echilibrului fiziologic subliniază importanța menținerii unei hidratări adecvate ca aspect fundamental al îngrijirii preventive a sănătății, potrivit actualno.com.
