Lipsa somnului
În primul rând, este mai greu să-ți amintești lucruri când nu ai dormit. În al doilea rând, somnul întărește legăturile dintre celulele creierului care te ajută să îți amintești pe termen lung. În al treilea rând, este mai greu să-ți formezi amintiri atunci când mintea ta nu se poate focaliza din cauza lipsei de somn.
„Igiena somnului” bună poate ajuta: dormi 8 ore pe noapte, fă exerciții zilnic, respectă un program regulat de somn și evită alcoolul și cofeina târziu în timpul zilei.
Medicamente
Medicamentele care te sedează, cum ar fi somniferele și tranchilizantele, îți pot slăbi memoria. Dar la fel de vinovate pot fi și medicamentele pentru tensiunea arterială, antihistaminicele și antidepresivele. În plus, este posibil să reacționezi diferit decât altă persoană la aceeași pastilă sau la aceeași combinație de pastile.
Spune medicului despre orice probleme de memorie atunci când începe să iei un medicament nou. Acesta poate să ajusteze doza sau să prescrie o alternativă.
CITEȘTE ȘI: Vitaminele esențiale pentru memorie: Au grijă de sănătatea nervilor și a celulelor roșii din organism
Diabet
Persoanele cu această boală au mai multe șanse de a dezvolta probleme de memorie, inclusiv demență, potrivit webmd.com. Este posibil ca nivelul de zahăr din sânge să afecteze micile vase de sânge numite capilare din creier. Sau poate fi faptul că insulină ridicată dăunează celulelor creierului. Oamenii de știință continuă să studieze problema.
S-ar putea să reușești să încetinești această scădere a memoriei dacă încerci să previi sau cel puțin să ții sub control diabetul cu medicamente, exerciții fizice și o dietă sănătoasă.
Moștenirea genetică
Genele – trăsături pe care le-ai primit de la părinții tăi – ajută la determinarea când și dacă memoria ta începe să se estompeze și dacă suferi de demență. Dar nu este simplu. Genetica pare să conteze mai mult în unele tipuri de demență decât în altele, iar o genă care afectează memoria la o persoană ar putea să nu aibă efect la alta. Un test genetic ți- ar putea oferi câteva informații utile.
Vârsta
Memoria tinde să se înrăutățească pe măsură ce îmbătrânești. Medicii o numesc demență atunci când începe să interfereze cu viața de zi cu zi. Numărul persoanelor cu Alzheimer, cea mai comună formă de demență, se dublează la fiecare 5 ani după vârsta de 65 de ani. Moștenirea genetică joacă un rol în această privință, la fel și alte lucruri precum dieta, exercițiile fizice, viața socială și boli ca diabetul, tensiunea arterială și boli de inimă.
Accident vascular cerebral
Un accident vascular cerebral oprește fluxul de sânge către o parte a creierului tău. Ulterior, țesutul cerebral deteriorat poate îngreuna gândirea, vorbirea, amintirea sau atenția. Se numește demență vasculară. Acest lucru se poate întâmpla și cu o serie de lovituri mici în timp.
Lucrurile care vă cresc riscul de accident vascular cerebral, cum ar fi hipertensiunea arterială, bolile de inimă și fumatul, pot provoca, de asemenea, acest tip de demență.
Fumatul
Fumatul pare să micșoreze părți ale creierului care te ajută să gândești și să îți amintești lucruri. Crește riscul de demență și pentru că este rău pentru vasele de sânge. Și cu siguranță crește riscul de accident vascular cerebral, care poate afecta creierul și poate provoca demență vasculară.
Bolile de inimă
Placa se acumulează în artere și încetinește fluxul de sânge către creier și alte organe. Aceasta se numește ateroscleroză. Poate îngreuna gândirea clară și amintirea lucrurilor. De asemenea, ar putea duce la un atac de cord sau un accident vascular cerebral, care ambele vă cresc șansele de demență.
Și chiar dacă nu aveți încă boli de inimă, posibilele cauze – fumatul, diabetul, hipertensiunea arterială – fac demența mai probabilă.
Hipertensiune arterială
Denumită și hipertensiune arterială, crește riscul de probleme de memorie, inclusiv demență, cel mai probabil pentru că lezează vasele mici de sânge din creier. De asemenea, poate duce la alte afecțiuni, cum ar fi accidentul vascular cerebral, care cauzează demență. Persoanele care își controlează tensiunea arterială cu dietă, exerciții fizice și medicamente par să fie capabile să încetinească sau să prevină acest declin al creierului.
Depresia și anxietatea
Este mai greu să te concentrezi sau să-ți amintești lucruri dacă ești anxios sau deprimat. În plus, este mai probabil să dezvolți demență, deși oamenii de știință nu știu încă exact de ce se întâmplă asta.
Lovitură la cap
O lovitură la cap (leziune cerebrală traumatică) poate afecta memoria pe termen scurt. Este posibil să uiți de întâlniri pe care le-ai stabilit sau să te simți nesigur de ceea ce ai făcut mai devreme în cursul zilei.
Odihna, medicamentele și reabilitarea medicală te pot ajuta să te recuperezi. Loviturile repetate la noggin, ca în box sau fotbal, cresc riscul de demență mai târziu în viață. Mergi la spital dacă te-ai lovit la cap și apoi ai leșinat sau ai vedere încețoșată sau dacă te simți amețit, confuz sauți-e greață.
CITEȘTE ȘI: Trucul la care nu te-ai fi gândit: Cum poţi să ai o memorie mult mai bună
Obezitate
Dacă indicele de masă corporală (IMC) este peste 30 la vârsta mijlocie, ai un risc mai mare de demență mai târziu în viață. Și kilogramele în plus în orice moment fac mai probabile bolile de inimă, ceea ce duce uneori la declinul creierului și probleme de memorie.
Lipsa mișcării fizice
Exercițiile fizice regulate diminuează riscul de declin cerebral, probleme de memorie și demență. De asemenea, pare să îmbunătățească funcția creierului la cei care au deja demență. Nu trebuie să ieși și să alergi un maraton, ci doar să ieși în grădină, să te plimbi, să înoți sau chiar să dansezi timp de 30 de minute în majoritatea zilelor săptămânii.
Alimentație nesănătoasă
Mâncarea nesănătoasă poate duce la boli de inimă, care pot cauza probleme ale creierului, inclusiv probleme de memorie și demență. De aceea, dieta mediteraneană este bună atât pentru inima ta cât și pentru creierul tău. Alege în special cerealele integrale, fructele, legumele, peștele, nucile, uleiul de măsline și alte grăsimi sănătoase precum avocado și consumă căt mai puțină carne roșie.
