Cand vine vorba de bauturi sanatoase, este putin probabil ca berea sa fie pe primul loc din lista. Cu toate acestea, un studiu nou sugereaza ca anumiti compusi din bere ar putea sa aiba beneficii importante pentru sanatate in cazul persoanelor cu sindrom metabolic.
Cercetatorii au scos la iveala cum o forma de xanthohumol (XN), un flavonoid care se gaseste in hamei, un ingredient esential din bere, si doi derivati hidrogenati ai acestui compus ar putea ajuta la imbunatatirea rezistentei la insulina in cazul persoanelor cu sindrom metabolic si, totodata, ar putea schimba directia deteriorarilor legate de memorie si de invatare care sunt induse de aceasta afectiune, scrie medicalnewstoday.com.
Unul dintre autorii studiului, Fred Stevens, de la Colegiul de Farmacie din cadrul Universitatii de Stat Oregon din Corvallis, si colegii sai au publicat recent descoperirile lor in jurnalul „Scientific Reports”.
CITESTE SI: Tot ce trebuie să ştii despre berea fără alcool: Beneficii şi riscuri
Sindromul metabolic
Sindromul metabolic este o afectiune prin care o persoana are cel putin doua din cinci boli metabolice. Acestea includ: hipertensiunea arteriala, obezitate abdominala, valori mari ale trigliceridelor serice, niveluri scazute ale colesterolului HDL (lipoproteine cu densitate mare), numit si colesterol „bun” si o glicemie mare (cantitatea de glucoza din sange) pe nemancate, potrivit doc.ro.
Aceste afectiuni nu doar ca supun indivizii unor riscuri mari pentru a avea alte boli, cum ar fi diabetul, cardiopatia ischemica (sau boli de inima) si accident vascular cerebral (AVC), dar cercetarile anterioare au aratat ca persoanele cu sindrom metabolic ar putea prezenta un risc si mai mare de tulburari cognitive.
Noul studiu, insa, sugereaza ca anumiti compusi din bere ar putea ajuta la combaterea ultimelor efecte negative, prin faptul ca reduc efectele uneia dintre cele mai mari cauze ale sindromului metabolic, si anume o dieta bogata in grasimi.
Compusii din bere au redus rezistenta la insulina
Intr-un studiu anterior, Stevens si echipa sa au indicat ca XN este un posibil tratament pentru sindromul metabolic, dar a existat un obstacol major in utilizarea clinica a acestui compus chimic: in corpul uman, XN este transformat intr-un metabolit cu efect estrogenic, numit 8-prenylnaringenin (8-PN), care poate incuraja dezvoltarea cancerului de san.
Oamenii de stiinta au fost criticati in legatura cu potentialele efecte adverse, deoarece 8-PN este unul dintre cei mai puternici fitoestrogeni cunoscuti care se gasesc in natura, iar aceasta nu este o veste buna, mai ales daca xanthohumolul (XN) era luat pe perioade mai lungi de timp.
Autorul studiului, Fred Stevens, a incercat sa gaseasca o solutie la aceasta problema si, impreuna cu echipa sa, a descoperit ca, pentru ca 8-PN sa fie metabolizat, este necesara o „legatura dubla” specifica din molecula de XN.
Asa ca Fred Stevens s-a gandit ca daca poate sa scape de acea legatura chimica dubla, hidrogenand molecula, atunci acel metabolit nu s-ar mai forma. El si colegii sai au testat aceasta teorie in noul lor studiu. Au evaluat efectele flavonoidului xanthohumol si efectele a doi derivati de XN la soarecii care sufereau de obezitate cauzata de o dieta bogata in grasimi.
Echipa de cercetatori a descoperit ca toate trei componentele, inclusiv unul dintre derivatii de XN (TXN), au fost eficiente in reducerea rezistentei la insulina in cazul soarecilor, lucru care este un factor de risc major pentru diabetul de tip 2.
CITESTE SI: De ce BEREA trebuie băută cu mai multă spumă
In mod interesant, derivatii DXN si TXN s-au dovedit a fi mai eficienti decat flavonoidul XN, si – un lucru si mai important – nu au produs efecte adverse. Nu au avut efecte estrogenice adverse si nu sunt toxici pentru ficatul soarecilor testati.
Memoria si procesul de invatare au fost imbunatatite
Insa beneficiile flavonoidului XN si ale derivatilor sai nu se termina aici. Cand au evaluat soarecii obezi intr-un labirint in apa, cercetatorii au descoperit ca toti trei compusii chimici au dus la imbunatatiri in ceea ce priveste memoria si procesul de invatare a spatiului. Un alt autor al studiului, Jacob Raber, spune ca aceasta descoperire ar putea fi importanta pentru persoanele care au tulburari cognitive ca rezultat al sindromului metabolic.
