Glosita este o afecţiune caracterizată prin inflamaţia limbii. Aceasta își poate schimba și culoarea și face dificilă vorbirea.
Glosita poate face ca micile umflături de pe suprafața limbii să dispară, iar limba să se umfle, să îşi schimbe culoarea şi să dezvolte un aspect diferit la suprafaţă. Papilele gustative conţin mii de senzori minusculi şi joacă un rol important la mâncat. Inflamaţia severă a limbii care duce la umflături şi roşeaţa poate provoca durere şi poate schimba modul în care mâncaţi sau vorbiţi.
Mai multe tipuri de glosită
Există diferite tipuri de glosita, care includ:
Glosita acută
Glosita acută este o inflamaţie a limbii care apare brusc şi are adesea simptome severe. Acest tip de glosită se dezvoltă de obicei în timpul unei reacţii alergice, potrivit dcmedical.ro.
CITEȘTE ȘI: Nu trebuie să stai să suferi dacă te-ai ars la limbă: Remediile naturale care vindecă arsura
Glosita cronică
Glosita cronică este o inflamaţie a limbii care continuă să reapară. Acest tip poate începe ca un simptom al unei alte condiţii de sănătate.
Glosita atrofică
Glosita atrofica, cunoscută şi sub numele de glosita Hunter, apare atunci când se pierd multe papile. Acest lucru duce la modificări ale culorii şi texturii limbii. Acest tip de glosita conferă limbii un aspect lucios.
Glosita romboidă mediană
Glosita romboidă mediană este tot o inflamaţie cronică a limbii, factorii de risc fiind o infecţie cu drojdie sau Candidă. Se caracterizată printr-o zonă de roşeaţă cu pierderea papilelor limbii din zona posterior mediană a limbii, arată Healthline.
Glosita – cauze
Mai mulți factori pot contribui la inflamația limbii, și anume:
Reacţii alergice
Reacţiile alergice la medicamente, alimente şi alţi potenţiali iritanţi pot agrava papilele şi ţesuturile musculare ale limbii. Iritanţii includ pasta de dinţi şi anumite tipuri de medicamente care tratează hipertensiunea arterială.
Boli
Anumite boli care vă afectează sistemul imunitar pot ataca muşchii şi papilele limbii. Herpesul simplex, un virus care provoacă leziuni şi vezicule în jurul gurii, poate contribui la umflături şi dureri la nivelul limbii.
CITEȘTE ȘI: ATENȚIE: Cele cinci semne de pe limbă care te anunță că ceva e în neregulă
Niveluri scăzute de fier
Fierul reglează creşterea celulelor ajutându-vă corpul să producă celule roşii din sânge, care transportă oxigenul către organe, ţesuturi şi muşchi. Nivelurile scăzute de fier în sânge pot duce la niveluri scăzute de mioglobina. Mioglobina este o proteină din celulele roşii din sânge, importantă pentru sănătatea musculară, inclusiv a ţesutului muscular al limbii.
Traumatism bucal
Traumatismele cauzate de leziuni la nivelul gurii vă pot afecta sănătatea limbii. Inflamaţia poate apărea din cauza tăieturilor şi arsurilor la limba sau a aparatelor dentare plasate pe dinţi.
Glosita – simptome
Simptomele pot varia în funcţie de cauză inflamaţiei. Simptomele generale includ:
- Durere sau sensibilitate la nivelul limbii
- Umflarea limbii
- Schimbarea culorii limbii
- O incapacitate de a vorbi, mânca sau înghiţi
- Pierderea papilelor gustative de pe suprafaţa limbii
Glosita – factori de risc
Este posibil să aveţi un risc de inflamaţie a limbii dacă:
- Aveţi o leziune la nivelul gurii
- Mâncaţi alimente picante
- Purtaţi aparate dentare sau proteze care vă irită limba
- Aveţi herpes
- Aveţi alergii alimentare
- Aveţi o tulburare a sistemului imunitar
Glosita – tratament
În majoritatea cazurilor, glosita dispare odată cu timpul sau cu tratamentul prescris de medic. Specialiștii recomandă să se evite consumul de medicamente care pot provoca inflamația limbii. De asemenea, practicarea unei igiene orale adecvate poate ajuta la reducerea sau prevenirea problemelor.
Glosita – semnale de alarmă
Dacă limba se umflă și blochează căile respiratorii trebuie să apelați de urgență la serviciile medicale. În acest caz pot exista probleme mai grave.
Glosita – diagnostic
Este posibil să vă adresaţi medicului dentist sau medicului de familie pentru o evaluare a stării de sănătate. Acesta îţi va examina gura pentru a verifica umflături şi vezicule anormale pe limbă, gingii şi ţesuturile moi ale gurii. Probele de salivă şi sânge pot fi de asemenea prelevate şi trimise la un laborator pentru examinare ulterioară.
