REVIEW SANATATE

În mintea criminalului, cu explicațiile specialiștilor! Totul despre psihopați, elemente care oferă informații vitale

Am găsit cu greu puterea de a munci, dar nu am reușit să mă detașez total de cazul care a cutremurat România. Doar în thriller-ele psihologice găsești așa ceva, iar totul pare inspirat din seriale pe care chiar și eu, una, le urmăresc . Nu aș mai vrea să intru în dezbateri pe seama criminalului din Caracal, cu detalii, cu acuzații, cu degete îndreptate și căutarea vinovaților. Oho, și câte aș avea de zis, și nu de bine și din experiență proprie, la adresa unora. Dar nu despre asta este subiectul în propoziție.

Nu puțini sunt cei care încă se freacă la ochi și se întreabă: oare e cu putință chiar să existe și în realitate asemenea monștrii, asemenea mutații genetice? Și dacă, da, de ce, cum, în ce mod? Și am găsit răspunsuri care v-ar fi de folos nu numai ca informație, ci poate și dacă – eu sper că nu – există lângă voi un psihopat, am găsit răspunsuri pe portalul CSDI.

Citește și: ATENȚIE la ce publici pe Facebook! Cuvintele care dezvăluie dacă suferi de depresie

Ne naştem criminali sau devenim forţaţi de un eveniment, ori de o boală psihică? Care sunt cauzele ce ne aduc aproape de prăpastie? Subiectul este vast. 

„Putem începe prin a puncta existenţa demonstrată ştiinţific a cheilor comportamentale, a programării comportamentale, dar îl putem integra în discuţie şi pe Martin Edwards, care spunea aşa: „trecutul agresorului poate avea partea lui de contribuţie la modul de operare folosit într-o crimă. Torey confirma afirmaţia lui Steadman şi spunea că există o mare legătură între simptomele psihice şi comportamentul criminal. „Persoanele aflate sub supraveghere suferă de boli mintale, precum schizofrenie, depresie sau tulburare bipolară’’, spune psihologul Radu Leca.

Pentru aripa împăciuitorilor, vom găsi următoarea expresie: Genetica încarcă arma, psihologia ţinteşte, iar evenimentele apasă pe trăgaci”, explică Radu Leca.

 

Comportamentul criminal are la fel ca boala psihică o sursă, adică este determinat de ceva?

„Cauzele comportamentului criminal? Gelozia (heterosexuală, homosexuală), furia, lacomia, răzbunarea, vanitatea; sunt doar câteva dintre principalele motive publice ce stau la baza comiterii unei crime.

Există subiecţi ce decid, adică planifică şi conştientizează comiterea unei crime. Planificarea în avans a fiecărui pas se realizează în timp, având ca scop creşterea şanselor de reuşită şi reducerea riscurilor apărute. Aceşti subiecţi sunt cei care aleg, data, ora, locul, modalitatea comiterii unei crime. Dar există şi alţi subiecţi ce comit crima din furie. Aceştia vor declara în faţa procurorului: Am amorât-o din furie, mă enerva atât de tare încât…’’ , mai spune Radu Leca.

Alături de aceste două categorii de criminali există şi o a treia categorie patologică. Există psihopaţi pentru care crima este un stil de viaţă publică, pentru că le oferă mari recompense emoţionale, admiraţie pură şi exaltare extremă.

„Cărţile de specialitate ne spun despre psihopatie că este o dereglare mintală sau de personalitate, ce se caracterizează prin comportament antisocial, capacitate redusă de a avea remuşcări şi control comportamental redus. Ca şi celelalte maladii psihiatrice, psihopatia (sociopatia) se prezintă din punct de vedere clinic sub forma unui spectru de manifestări cu variate grade de gravitate sau acceptabilitate socială’’, adaugă specialistul.

 

Psihopaţii pot ucide fără remuşcări. Cât contează activitatea creierului sau moştenirea genetică? Ce gândeşte, cum gândeşte, ce simte, cum simte că trebuie să se poarte sau să gândească un criminal?

„Toate aceste întrebări fac parte din studierea comportamentului criminal. Există specialişti în psihologie ce au studiat criminalul o viaţă. Una dintre întrebările ce primeşte zeci de răspunsuri este: Ce anume l-a făcut pe subiect să devină criminal? Ce anume a declanşat starea de furie ce a dus la comiterea uneia sau a mai multor crime?’’, mai spune psihologul Radu Leca

 

Cât contează hormonii? Specialiştii au testat, în timp, relaţiile dintre hormoni, testosteron, cortizon şi comportamentul criminal. Ce ştim despre testosteron?

„Testosteronul este un hormon produs de organele sexuale, care influenţează în mod decisiv dezvoltarea caracteristicilor masculine. Nivelul crescut de cortizon duce la creşterea cantităţii de glucoză din creier. Ce se obţine? Un plus de energie. Acest tip de energie este identic cu situaţia întâlnită în momentele de stres sau în momentul resimţirii unui pericol. Studiile pe adulţii violenţi au relevat un nivel scăzut de cortizol. Răspunsul îl aflăm împreună peste încă 30 de ani’’, precizează psihologul Radu Leca.

Citește și:  BOALA SECOLULUI! Ce trebuie să faci dacă te confrunți cu această afecțiune

Cum se produce declicul? Pe ce fond?

„Emoţional. Psihologic. O culoare, un sunet, un cuvânt, o mişcare, un context, o poveste, o lumină, pot produce declicul, iar subiectul ajunge să acţioneze violent, atingând chiar şi violenţa extremă. Auzim despre criminali, nu şi despre modul de operare. Violenţa cu care se comite o crimă poziţionează psihologic criminalul. Din violenţa manifestată, psihologii învaţă despre comportamentul criminal’’, susţine specialistul.

 

Cum se comportă un psihopat în societate?

Când urmăreşte să îşi ducă la bun sfârşit planul, psihopatul face şi spune orice. „Carismatic, jovial, glumeţ, lipsit de orice tip de inhibiţie, pozând în rebel cu cauză, psihopatul cucereşte publicul, după care atacă, în linişte sau în public. Nu toţi psihopaţii sunt violenţi, şi aici avem o reciprocitate, nu toţi oamenii violenţi sunt psihopaţi.

Psihopatul distinge clar diferenţa dintre bine şi rău, dar nu oferă importanţă alegerii. Psihopatul are foarte multe lucruri în comun cu persoanele atrase de spiritualitate. Exemplu: Creativitate, Pragmatism, Lipsa atasamentului. Poate disimula un anumit comportament? În funcţie de scopul propus, psihopatul devine orice personaj îşi doreşte. Disimularea este doar începutul’’, afirmă psihologul Radu Leca.

 

sursă: CSDI

Comentarii: