Devine coronavirusul mai slab când cresc temperaturile? Virologul Thomas Pietschmann explică de ce venirea primăverii oferă un motiv de speranţă şi de ce femeile au un avantaj clar în lupta împotriva bolii Covid-19.
Ar putea încălzirea vremii să încetinească răspândirea coronavirusului?
Dacă totul merge bine, noul virus SARS-CoV-2, s-ar putea comporta ca virusul gripal. Adică, odată cu venirea primăverii şi a încălzirii vremii, agenţii patogeni să moară, oprindu-se astfel răspândirea bolii COVID-19. Sezonul coronavirusului ar trece la fel ca valul anual de gripă, care începe să se estompeze când se termină iarna.
Primăvara poate fi anotimpul speranţei, dar este încă prea devreme pentru a spune cu exactitate dacă SARS-CoV-2 se comportă ca virusul gripal. Virologul Thomas Pietschmann spune că experţii încă nu pot prezice traiectoria virusului, deoarece “sincer vorbind, încă nu cunoaştem acest virus“, potrivit dw.com.
Pietschmann este virolog molecular la Centrul de Cercetări Experimentale şi Clinice privind Infecţiile, numit Twincore, cu sediul la Hanovra, Germania. El cercetează aşa-numitele virusuri ARN, de pildă virusul hepatitei C. Şi SARS-CoV-2 face parte din acest grup.
CITEȘTE ȘI: Care sunt bolnavii expuși la coronavirus și ce complicații severe apar
Virus necunoscut
„Acest virus este aparte din cauza faptulului că oamenii se confruntă cu el pentru prima dată. Din datele pe care le-am primit din China, putem concluziona că virusul a trecut o singură dată de la un animal la oameni, acesta fiind momentul în care a început să se răspândească“, spune Pietschmann.
Spre deosebire de virusurile gripale, cu care aproape toată lumea a intrat în contact la un moment dat, sistemul nostru imunitar nu este pregătit pentru un atac cu agenţi patogeni corona. În plus, condiţiile externe din emisfera nordică sunt în prezent practic perfecte pentru răspândirea rapidă a virusului.
Pe de-o parte avem temperatura. Virusurile respiratorii, adică cele care se răspândesc prin tractul respirator, se simt foarte bine când vremea este răcoroasă. „Virusul are o stabilitate mai mare la temperaturi scăzute. Acest lucru este similar cu alimentele care se păstrează cel mai mult timp în frigider“, spune Pietschmann.
Rece şi uscat. Condiţii propice
Cu cât este mai cald, cu atât condiţiile sunt mai dificile pentru multe virusuri. „Coronavirusul este înconjurat de un strat lipidic, cu alte cuvinte, de un strat de grăsime“, explică Pietschmann. Acest strat nu este foarte rezistent la căldură, ceea ce înseamnă că virusul se descompune rapid atunci când temperaturile cresc. „Alte virusuri, cum ar fi norovirusul, sunt mai stabile, deoarece constau în principal din proteine şi material genetic“.
Pentru alţi agenţi patogeni, temperatura joacă doar un rol secundar. De pildă, virusul Dengue, se găseşte în principal în regiunile tropicale şi subtropicale. Însă acest lucru are mai puţin de-a face cu agenţii patogeni cărora le prieşte vremea caldă: „În acest caz, temperatura nu joacă rolul principal în răspândirea agenţilor patogeni, ci animalul care transmite virusul“, explică doctorul Pietschmann.
Şi umiditatea aerului influenţează transmiterea virusurilor respiratorii. Odată ce agenţii patogeni au fost expulzaţi din tractul respirator cu un strănut puternic, ei rămân literalmente suspendaţi în aer. „În zilele de iarnă reci şi de obicei uscate, picăturile mici, împreună cu viruşii plutesc în aer mai mult decât atunci când umiditatea aerului este ridicată“, subliniază Pietschmann. În acest fel, agenţii patogeni se pot răspândi cu repeziciune.
Totuşi, de la primul contact cu agenţii patogeni până la primele simptome ale bolii, pot trece câteva săptămâni. Durata acestei perioade de incubaţie depinde de caracteristicile şi biologia virusului.
CITEȘTE ȘI: Ghidul de protocol pentru pacienții depistați pozitiv cu Coronavirus: Tratamentul pe care îl iau în spital
Cromozom dublu X şi estrogeni
Febra, durerile şi frisoanele sunt simptome tipice ale unei boli virale şi un semn că organismul luptă împotriva „invadatorilor“. Reuşita acestei lupte depinde nu numai de vârsta şi sănătatea persoanei infectate, ci şi de sexul ei.
În cazul coronavirusului, datele arată că femeile au şanse de supravieţuire mai mari decât bărbaţii. Rata de mortalitate la bărbaţi este de 2,8 procente, semnificativ mai mare decât cea a femeilor – 1,7 procente. Potrivit lui Thomas Pietschmann, această diferenţă poate fi explicată de genetică.
„Unele gene relevante pentru imunitate, de exemplu genele care sunt responsabile de recunoaşterea agenţilor patogeni, sunt codificate pe cromozomul X. Dat fiind faptul că femeile au doi cromozomi X, iar bărbaţii numai unul, sexul feminin se află în avantaj“. Estrogenul, hormonul sexual feminin, le ajută pe femei să se ferească de boli virale.
„Unele gene relevante pentru imunitate au, de asemenea, locuri de legare pentru estrogeni, acolo unde aceste gene sunt activate. Acest lucru înseamnă că genele acestea sunt controlate şi de hormoni“, spune Pietschmann.
Poate că sezonul coronavirusului se va încheia într-adevăr odată cu începutul primăverii în emisfera nordică. Cu toate acestea, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) există mai mult de 20 de cazuri de SARS-CoV-2 în Australia şi un caz în Brazilia – în emisfera sudică, unde nu a venit încă iarna.
