Consumul regulat de somon reduce riscul de boli coronariene, de infarct, de Alzheimer şi previne apariţia degenerescenţei maculare, principala cauză a orbirii la persoanele trecute de vârsta de 50 de ani. Toate aceste afirmaţii sunt dovedite de numeroase studii.
Însă, ceea ce s-a aflat mult mai târziu de începerea campaniei de promovare la nivel mondial a somonului, este că somonul este benefic dacă este sălbatic, provenit din apele reci. Dar, la nivel mondial somonul sălbatic reprezintă maximum 1% din totalul de somon de pe piaţă. Şi noi cu cine votăm, vorba lui Caragiale?
Doi doctori şi profesori universitari, experţi în nutriţie, din echipa Asociaţiei Pro Consumatori, fostă Asociaţia pentru Protecţia consumatorilor din România – conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC şi prof. univ. dr. Ion Schileru – ASE Bucureşti dau indicaţii preţioase pentru alegerea somonului de pe piaţa din România, potrivit csid.ro.
Somonul – cum alegi somonul afumat sau somonul marinat
Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC – Alegerea unui sortiment de somon afumat/marinat sau congelat, nu este aşa de simplă, precum pare.
La somonul afumat/marinat trebuie să verificăm pe eticheta produsului următoarele informaţii:
- somonul provine din acvacultura intensivă
- somonul provine din ferme piscicole certificate, care respectă codurile de bune practici din domeniul pisciculturii
- somonul a fost afumat la rece sau la cald
- somonul a fost capturat în ocean (FAO 67 şi FAO 61)
- preparatul din somon conţine potenţiatori de gust şi aromă (de preferat să nu)
- preparatul din somon conţine zahăr (atenţie la cantitate)
- preparatul din somon conţine sare în exces (există produse pe piaţa din România ce au peste 2,5 g sare la 100 g somon)
- somonul are peste 19 g de proteină la 100 g produs
De asemenea, trebuie să avem în vedere şi culoarea, mirosul şi gustul produsului după deschiderea ambalajului.
CITEȘTE ȘI: Aliaţii împotriva bolilor cardiovasculare: Topul alimentelor care te protejează de ‘colesterolul rău’
Somon – cum alegi somonul congelat
La somonul congelat comercializat în ambalaje din diverse tipuri de materiale, consumatorii trebuie să verifice:
- data capturării,
- data congelării
- data ambalării
- data până la care poate fi consumat
În privinţa datei durabilităţii minimale, adică a termenului de valabilitate, este de preferat să se achiziţioneze produsele cu termen de valabilitate cât mai aproape de momentul congelării, deoarece valoarea nutritivă a acestora scade pe măsură ce produsul se apropie de expirarea termenului de valabilitate.
Totodată, o importanţă deosebită prezintă şi starea ambalajului, respectiv acesta să fie etanş, să fie curat, deci să asigure salubritatea produsului.
Nu în ultimul rând, consumatorii trebuie să urmeze cu stricteţe instrucţiunile de păstrare ale produselor congelate care apar pe ambalajul acestora, peştele fiind un produs perisabil în care se dezvoltă foarte repede anumite bacterii, ştiut fiind faptul că în peştele păstrat la temperaturi mai mari de 10 grade Celsius se dezvoltă Vibrioparahaemolyticus, generatoare de gastroenterite.
Somonul – caracteristici ale somonului de crescătorie
„Din considerente economice fireşti, somonul din crescătorii este un produs cu biologie modificată (adică un organism modificat genetic) şi supus principiilor de creştere şi exploatare de tip industrial: încrucişări de specii şi intervenţii genetice, hrană industrială (bogată în principii care să asigure o creştere rapidă, dar şi aditivi meniţi să asigure cărnii culoarea roşcată specifică, asemănătoare cu cea a somonului oceanic)„ explică prof. univ. dr. Ion Schileru – ASE Bucureşti.
Somonul – procentul somonului sălbatic este infim
„Peştele sălbatic reprezintă doar 0,5% -1% din somonul disponibil pe pieţele mondiale de peşte. Restul este peşte de acvacultură din Norvegia, Chile, Canada, Marea Britanie, Irlanda, Insulele Feroe, Rusia şi Tasmania în Australia; pe piaţa românească este mult somon din Polonia. Oferta de somon de Pacific, întâlnită pe pieţele din Japonia, China şi vestul SUA este încă dominată de peşte sălbatic“, adaugă prof. univ. dr. Ion Schileru.
CITEȘTE ȘI: Dieta pentru Grupa de sânge AB
Somonul – colorat artificial
Deoarece mulţi consumatori manifestă reticenţă în achiziţionarea somonului alb, se adaugă în furajele somonului de cultură aditivi de colorare a cărnii. „Astaxantin (E161j) şi cantaxantină (E161g), aşa cum se adaugă şi în hrana păsărilor pentru a face ouă cu gălbenuş bine colorat sau să aibă carnea şi pielea de un galben mai viu („pasăre de curte“), continuă prof. univ. dr. Ion Schileru.
Aceşti aditivi se pot face din materii prime naturale (din făină de creveţi, ori din drojdie roşie uscată sau microalge), dar mai ieftin se obţin pe cale sintetică. „Folosirea acestor substanţe are şi alte efecte, unele pozitive (astaxanthinul este un antioxidant puternic şi stimulează dezvoltarea sistemelor nervoase şi îmbunătăţeşte fertilitatea şi rata de creştere a peştilor), altele negative (cantaxantina se acumulează în retină la un nivel ridicat de consum; cele mai întâlnite efecte ale cantaxantinei la om sunt: anemie, diaree, greaţă, crampe abdominale, mâncărimi, coşuri, pierderea vederii)“, avertizează Schileru.
Pentru a da satisfacţie consumatorilor care asociază culoarea mai intensă a cărnii de somon cu un plus de calitate (dar şi a spori vânzările), producătorii au crescut mereu conţinutul de carotenoizi/kg în ultimele decenii. „2,5 mg în perioada 1976-1982, 3,5 mg în perioada 1982-1988, ajungând la 8 mg în primul deceniu al acestui secol.
Creşterea complexităţii logisticii merceologice a cărnii de somon prilejuieşte o diminuare a conţinutului de cantaxantină, fapt ce determină compensarea pierderilor prin adausuri şi mai mari de aditiv. Colorantul se administrează somonilor de la greutatea de circa 200 g până la maturitate (circa 6 kg). O parte (circa 18%) a aditivului de colorare din corpul peştelui se depozitează în icre“ mai adaugă prof. dr. Schileriu.
CITEȘTE ȘI: Reguli de la National Geographic: Ce trebuie să faci pentru a trăi 100 de ani
Somonul – afumat cu fum natural este de preferat
„Somonul afumat se poate obţine fie prin afumare clasică cu fum, fie prin afumare chimică cu fum lichid (caz în care face obiectul criticilor legate de prezenţa substanţelor hepatotoxice şi cu alte efecte dăunătoare sănătăţii consumatorilor)“ a mai spus prof. univ. dr. Ion Schileru.
