Medicii din Marea Britanie și din alte țări europene au raportat recent un număr mic de copii bolnavi infectați cu SARS-CoV-2, care au manifestări ale bolii Kawasaki, cât și ale sindromului de șoc toxic.
În consecință, Serviciul Național de Sănătate din Anglia (NHS) a emis o alertă către medicii din toată lumea. Copiii s-au confruntat cu febră, dureri abdominale severe și/sau erupții cutanate, iar câțiva dintre ei s-au confruntat și cu inflamații la nivelul vaselor mici, cu afectare predominant coronariană. Pentru că o parte dintre acești copii au fost testați pozitiv pentru SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, medicii susțin că ar exista o legătură între sindromul Kawasaki și noul coronavirus.
Ce este boala Kawasaki
Pentru că mulți medici din Marea Britanie, Italia, Spania, Belgia și Franța au afirmat că o parte dintre acești copiii cu boala Kawasaki au fost diagnosticați pozitiv pentru SARS-CoV-2, specialiștii iau acum în considerare o posibilă legătură între coronavirus și boala Kawasaki sau sindromul de șoc toxic, potrivit doc.ro.
CITEȘTE ȘI: Semnal de ALARMĂ pentru tineri: Coronavirusul poate provoca un accident vascular cerebral
Potrivit, Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, SUA, Boala Kawasaki debutează, de obicei, la copiii care au între șase luni și cinci ani. Apare mai rar la copiii mai mari și la adulți. Descoperită inițial în Japonia în 1967, aceasta este o afecțiune frecvent întâlnită în Asia de Nord-Est. În Australia, în medie, un copil este diagnosticat cu boala Kawasaki în fiecare zi.
Boala Kawasaki este una inflamatorie, de cauză necunoscută, care determină inflamarea pereților arterelor, ceea ce duce, printre altele la febră, erupții cutanate și dureri articulare. Diagnosticul se bazează pe caracteristicile clinice, care includ: febră prelungită, erupții cutanate, umflarea mâinilor și picioarelor, iritarea și roșeața albului ochilor, umflarea glandelor limfatice, iritarea și inflamația gurii, buzelor și gâtului.
Cea mai gravă complicație a bolii Kawasaki
Este deteriorarea arterelor coronare, care, în cazuri rare poate pune viața în pericol. Tratamentul precoce, cu imunoglobulină intravenoasă, reduce riscul acestei complicații de la 25% la 5%.
Rareori, copiii cu boala Kawasaki se pot afla în stare critică cu tensiune arterială scăzută din cauza funcției musculare cardiace afectate – o afecțiune serioasă numită sindromul de șoc toxic. Sindromul de șoc toxic se aseamănă cu o infecție severă, un răspuns inflamator masiv la toxinele produse de anumite bacterii. În timp ce boala Kawasaki este, în general, o boală inflamatorie acută, pacienții care suferă mai multe leziuni coronariene prezintă un risc mai mare de complicații cardiovasculare, precum atacuri de cord.
Nu este prima dată când specialiștii au ajuns la concluzia că boala Kawasaki are legătură cu un coronavirus. În 2005, cercetătorii de la Universitatea Yale au izolat un nou coronavirus (HCoV-NH) de la opt din 11 copii diagnosticați cu boala Kawasaki. Dar aceste descoperiri nu au putut fi replicate la alte grupuri de copii cu boala Kawasaki.
Oricât de tentant ar fi să concluzionăm că COVID-19 poate declanșa boala Kawasaki, ar trebui să fim precauți. Există încă puține informații despre aceste cazuri. Și, mai mult, nu toți copiii diagnosticați cu boala Kawasaki au fost testați pozitiv cu SARS-CoV-2 .
Mai mult, atât boala Kawasaki, cât și COVID-19 provoacă boli prin inflamație excesivă – în special a vaselor de sânge. Și ambele boli pot progresa către o stare de inflamație a întregului corp numit furtună de citokine. Deci, poate fi dificil să diferențiezi o boală de alta în formele lor cele mai severe.
O altă explicație posibilă ar putea fi că infecția cu SARS-CoV-2 a dus la o infecție bacteriană, care a determinat apoi caracteristici similare cu cele ale bolii Kawasaki sau ale sindromului de șoc toxic.
CITEȘTE ȘI: Infectarea cu coronavirus: Cât durează de fapt să te recuperezi complet
Ar trebui ca părinții să fie îngrijorați?
Specialiștii atrag atenția că încă nu este posibil să știm cu certitudine dacă noul coronavirus SARS-CoV-2 cauzează apariția bolii Kawasaki. Cazurile de boală Kawasaki, deși rare, par să crească primăvara și toamna, din motive care rămân încă un mister – și astfel ar putea fi o coincidență, în unele cazuri, că pacienții au și COVID-19.
Spre deosebire de alte virusuri respiratorii (cum ar fi gripa), copiii mici par, în general, să aibă simptome ușoare sau chiar să fie asimptomatici dacă au COVID-19. Complicațiile severe la copii sunt foarte rare.
Chiar și așa, specialiștii avertizează părinții că trebui să ajungă de urgență la spital dacă observă la copiii lor manifestări grave, indiferent că este pandemie sau nu. Doar așa, copilul poate primi tratament specializat, chiar și în formele grave ale bolii.
