Ai un „al doilea creier” în corp și probabil nu știai. Ce rol uriaș are în organism. Puțini oameni se gândesc la intestin atunci când vorbesc despre emoții, stres sau starea de spirit. Și totuși, sistemul digestiv are o legătură atât de strânsă cu creierul, încât oamenii de știință îl numesc adesea „al doilea creier”. Nu este doar o metaforă: în pereții tubului digestiv există o rețea impresionantă de celule nervoase care poate funcționa, într-o anumită măsură, independent de creier.
Această rețea este cunoscută sub numele de sistem nervos enteric și conține sute de milioane de neuroni. Rolul său principal este de a coordona digestia: controlează mișcările intestinului, secreția unor substanțe digestive, circulația locală a sângelui și numeroase alte procese esențiale.
Dar relația dintre intestin și creier merge mult mai departe.
Intestinul și creierul „vorbesc” permanent
Creierul și sistemul digestiv comunică prin așa-numita axă intestin-creier, o rețea complexă în care sunt implicate sistemul nervos, hormonii, sistemul imunitar și microorganismele care trăiesc în intestin.
Unul dintre cele mai importante „cabluri” de comunicare este nervul vag, care transmite informații în ambele sensuri între creier și organele interne.
CITEȘTE ȘI: Cum poate influența vitamina D memoria și sănătatea creierului
Acest mecanism explică inclusiv senzațiile foarte cunoscute pe care oamenii le experimentează în perioadele de stres. Emoțiile puternice pot provoca greață, crampe abdominale, diaree sau lipsa poftei de mâncare. La rândul lor, problemele digestive pot influența starea generală de bine, somnul și chiar dispoziția.
Expresia „am fluturi în stomac” are, așadar, și o explicație biologică.
Ce legătură are serotonina cu intestinul
Un alt lucru surprinzător este faptul că cea mai mare parte a serotoninei din organism este produsă la nivelul tractului gastrointestinal.
Serotonina este cunoscută popular drept „hormonul fericirii”, deși rolul său este mult mai complex. La nivel intestinal, aceasta participă în special la reglarea mișcărilor digestive și a altor funcții locale.
Asta nu înseamnă că serotonina produsă în intestin ajunge pur și simplu în creier și ne face fericiți. Relația este mai complicată, însă cercetările arată tot mai clar că sănătatea intestinală și sănătatea mintală sunt interconectate.
Microbiomul, milioanele de aliați din intestin
În discuția despre „al doilea creier” apare inevitabil și microbiomul intestinal – comunitatea uriașă de bacterii, virusuri și alte microorganisme care trăiesc în sistemul digestiv.
Aceste microorganisme participă la digestie, produc anumite vitamine și substanțe biologic active și interacționează cu sistemul imunitar.
Oamenii de știință studiază intens posibilitatea ca modificările microbiomului intestinal să fie asociate cu afecțiuni precum depresia, anxietatea, obezitatea sau unele boli neurologice. Deocamdată, însă, în multe situații nu se poate spune că o anumită bacterie provoacă direct o anumită boală.
Cum poate fi protejat „al doilea creier”
Pentru majoritatea oamenilor, sănătatea intestinală poate fi susținută prin lucruri relativ simple.
O alimentație variată, bogată în legume, fructe, cereale integrale și alte surse de fibre favorizează diversitatea microbiomului. Alimentele fermentate, precum iaurtul, chefirul sau unele murături fermentate natural, pot avea și ele un rol benefic în cadrul unei alimentații echilibrate.
Mișcarea regulată, somnul suficient și reducerea stresului sunt importante deoarece influențează atât creierul, cât și sistemul digestiv.
În schimb, consumul excesiv de alimente ultraprocesate, sedentarismul, abuzul de alcool și utilizarea inutilă a antibioticelor pot afecta echilibrul florei intestinale.
CITEȘTE ȘI: Nu orice mișcare protejează creierul. Activitatea asociată cu un risc mai mare de demență
Când intestinul transmite un semnal de alarmă
Balonarea ocazională sau disconfortul digestiv sunt frecvente, dar simptomele persistente nu trebuie puse automat pe seama stresului sau a „microbiomului”.
Durerile abdominale constante, sângele în scaun, scăderea inexplicabilă în greutate, anemia, diareea persistentă sau modificările importante ale tranzitului intestinal necesită evaluare medicală.
„Al doilea creier” nu gândește și nu ia decizii precum creierul propriu-zis. Însă extraordinara rețea nervoasă din intestin și dialogul continuu dintre sistemul digestiv și creier arată cât de strâns sunt legate sănătatea fizică și cea psihică. Uneori, ceea ce simțim „în stomac” este mai mult decât o simplă figură de stil.
