Alcoolul este cel mai mare inamic al sănătăţii pentru toată lumea. O spun chiar medicii care ne devoalează unele dintre cele mai importante secrete.
Consumul de alcool la vârste mici scade glicemia dramatic, până la pragul apariţiei unor simptome neurologice. Suntem, însă, la vârste mici până la 22 de ani, când, de fapt, se încheie creşterea.
Ce se întâmplă în cazul în care cei care beau – indiferent de cantitate – sunt copii sau chiar şi adolescenţi? Zona prefrontală din creier ajunge ultima la maturizare şi e cea care ne diferenţiază de regnul animal. Vorbim despre „creierul social”, care ne ajută să comunicăm şi să luăm decizii şi să ne gestionam emoţiile.
„Partea de cortex prefrontal ajunge la maturitate la 20-25 de ani; asta înseamnă că pentru copii, adulţi, părinţi, cadre didactice, suntem un surogat pentru cortexul prefrontal al acestora.”, spune Gaspar Gyorgy, psiholog.
Pe de altă parte, avem nuclei de creştere până la 22 de ani, deşi perioada de adolescență se termină la 18 ani. Modificările psihice pe care le constatăm în toată perioada de creştere sunt cele care determină o relaţie defectuoasă cu mâncarea. „Apare şi această dorinţă de a mânca ce nu trebuie, combinată cu o nevoie pentru acest gust excesiv, fie foarte gras, foarte sărat, foarte picant.”, anunţă Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog.
În aceeaşi evoluție intră şi dorinţa de alcool, ţigări şi, poate, droguri. În timp ce „creierul social’’ se dezvoltă, o altă zonă, situată spre baza craniului, deţine controlul. Aceasta e responsabilă de nevoia de a trăi situaţii extreme. Informaţia trebuie comunicată copiilor.
În privinţa alcoolului băut la vârste tinere, acesta duce, înainte de euforie, la scăderea marcantă a glicemiei, adică a zahărului din sânge. Poate însemna convulsii, mişcări necontrolate ale corpului, care e posbil să se termine cu stop cardiac. Cu cât copilul e mai mic, cu atât alcoolul are efecte severe. „El poate să rămână, dacă iese dintr-o comă din asta foarte gravă, cu convulsii şi cu hipoglicemii severe, cu encefalopatie foarte gravă pe care poate să nu o mai recupereze niciodată.”, anunţă şi Prof. dr. Coriolan Ulmeanu, șef secţie toxicologie pediatrică, citat de ProTV.
Aceasta înseamnă afectare cerebrală severă. În plus, un mediu cu fum de ţigară înseamnă oxigenerare slabă a creierului, atacat oricum de alcool. Aşadar, se dublează riscul toxic. Şi amestecul băuturilor energizante cu alcoolul măreşte riscul intoxicaţiei alcoolice. Aceste informaţii trebuie comunicate unui copil în loc de interdicţia: „Nu te atinge de alcool!”
