Chiar dacă cele mai întâlnite cauze pentru frisoane sunt expunerea la frig sau răcelile, există și situații când frisoanele sunt cauzate de boli autoimune sau chiar de cancer sau SIDA, afecțiuni care slăbesc sistemul imunitar.
”În cele mai dese cazuri, frisoanele sunt provocate de expunerea la frig, infecții virale și bacteriene (gripa, răceala, pneumonia, gastroenterita, meningita, mononucleoza infecțioasă, infecții streptococice, infecții ale tractului urinar, septicemie, malarie, tuberculoză), menopauza, reacții la medicamente (antibiotice, medicamente pentru tratamentul convulsiilor), boli autoimune (lupus eritematos sistemic), stresul, malnutriția, hipotiroidismul, diabetul zaharat, sistemul imunitar scăzut la bolnavii care au SIDA sau cancer,” a explicat dr. Iuliana Avădanei, medic de medicină generală cu competențe în homeopatie, pentru Rador.
CITEȘTE ȘI: Cum este afectat organismul de deficitul de fier: Celulele și mușchii nu sunt oxigenați cum trebuie
Cauze frisoane
Frisoanele pot fi și un efect secundar al unora dintre medicamente, mai ales dacă acestea vor fi administrate în mod abuziv. Acest tip de frisoane vor fi însoțite de greață, vărsături, reacții alergice, somnolență, insomnie, probleme cardiovasculare și dependență.
Temperatura corpului se menține constantă datorită echilibrului dintre termogeneză și termoliză. Menținerea echilibrului este asigurată de funcționarea centrilor termoreglatori, situați în hipotalamus.
În producerea de căldură – termogeneză – intervin procesele biochimice, căldura fiind rezultatul proceselor de oxidare din organism, mai ales prin activitatea musculară și glandulară. În pierderea de căldură – termoliza – intervin mecanisme fizice, căldura pierzându-se prin piele, plămâni, rinichi.
CITEȘTE ȘI: Mineralul care reduce tensiunea arterială și combate depresia
În timpul frisonului cresc combustiile și termogeneza. La aceste fenomene asociate se adaugă vasoconstricție cutanată și paloare prin care organismul se opune pierderii mari de căldură.
