Oamenii de știință au descoperit faptul că spitalizarea din cauza COVID-19, precum și sexul masculin și vârsta mai înaintată reprezintă elemente importante în ceea ce privește nivelul ridicat de anticorpi regăsiți în plasma supraviețuitorilor COVID-19. Acești anticorpi sunt utili în tratamentul pacienților aflați în stare gravă.
Conform unui nou studiu1, bărbații în vârstă care au avut nevoie de internare în urma bolii COVID-19 dețin un număr mai mare de anticorpi anti SARS-CoV-2. Studiul a fost publicat în Journal of Clinical Investigation și reprezintă primul pas către confirmarea faptului că terapia cu plasma este eficientă în tratamentul bolii COVID-19.
Ce este terapia cu anticorpi?
Pe măsură ce oamenii de știință continuă căutările pentru un tratament eficient împotriva infecției respiratorii cauzate de virusul SARS-CoV-2, reducerea riscului de mortalitate este un element esențial, iar plasma donată de supraviețuitori poate fi răspunsul mult dorit. Din păcate, până în prezent, cercetările nu oferă suficiente informații cu privire la un tratament puternic și eficient.
Mai mult, un studiu de amploare demarat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care se află în prepublicare, sugerează că remdesivir, unul dintre cele mai promițătoare tratamente împotriva COVID-19, pare să nu aducă o schimbare radicală în privința numărului de decese înregistrat la nivel global.
Un posibil tratament eficient este terapia cu anticorpi, prin intermediul administrării de plasmă convalescentă. Așadar, acest tip de terapie funcționează prin infuzarea unui pacient bolnav de COVID-19 cu plasma unei persoane care s-a vindecat de infecția respiratorie. Plasma pacientului recuperat poate conține anticorpi creați de organism pentru a face față infecției inițiale. Cercetările sugerează că această formă de terapie poate fi realmente eficientă în tratamentul pacienților COVID-19, iar mai multe studii observaționale au adus, până în prezent, rezultate promițătoare, potrivit doc.ro. Cu toate acestea, este nevoie de mai multă cercetare pentru a confirma aceste descoperiri.
Pentru studiul de față, oamenii de știință au avut nevoie de informație extensivă cu privire la structura plasmei sanguine, utilizate în acest proces, pentru a dezvolta o abordare standard a acestei forme de tratament.
CITEȘTE ȘI: Medicii avertizează: Simptomele pe care le experimentează persoanele care au avut COVID-19
Severitatea bolii, vârsta și sexul – factori determinanți
În acest scop, cercetătorii au demarat un studiu pentru a evalua ce efecte are vârsta, sexul și severitatea bolii asupra calității și cantității de anticorpi anti SARS-CoV-2 din plasma sangvină. Aceste considerente sunt importante deoarece răspunsul anticorpilor în fața bolii COVID-19 poate fi foarte diferit. Cercetătorii din spatele studiului sugerează că acest lucru este cauzat, în principal, de faptul că anticorpii sunt, de regulă, legați de severitatea bolii, iar caracteristicile bolii COVID-19 pot varia de la complet asimptomatice până la foarte grave.
Prin urmare, determinarea factorilor care pot stimula crearea de mai mulți anticorpi, de calitate înaltă, poate facilita standardizarea și optimizarea tratamentului cu plasmă. Studiul a fost realizat pe 126 de adulți care s-au vindecat de COVID-19. Oamenii de știință au prelevat sânge de la toți participanții și au analizat și o serie de informații personale, precum vârstă, sex și necesitatea spitalizării pe durata bolii.
Cercetătorii au analizat abilitatea plasmei de a neutraliza virusul SARS-CoV-2 în culturi celulare. Aceștia au folosit, de asemenea, teste disponibile pe piață pentru a determina nivelul de anticorpi.
În cele din urmă, cercetătorii au descoperit că un răspuns puternic al anticorpilor este asociat cu necesitatea internării pe durata bolii, sexul masculin și vârsta înaintată. Aceștia subliniază faptul că pacienții internați manifestă, de regulă, simptome mai severe, iar vârsta înaintată este, la fel, asociată cu un risc mai ridicat de formă acută a bolii COVID-19.
În consecință, cercetătorii sugerează că severitatea bolii poate fi, în definitiv, cheia unor anticorpi mai eficienți. Potrivit autorului principal al studiului, profesorul Sabra Klein, de la the Johns Hopkins Bloomberg School’s Department of Molecular Microbiology and Immunology din Baltimore, sexul, vârsta și gravitatea simptomelor trebuie folosite drept ghid de selecție a donatorilor de plasmă convalescentă pentru studii clinice, deoarece acești parametri reprezintă caracteristicile cheie identificate pentru o cantitate crescută de anticorpi eficienți.
Autorii studiului completează că studiul de față necesită cercetări suplimentare, pentru a se putea valida descoperirile, iar că alte tipuri de anticorpi plasmatici, precum cei prezenți în tractul respirator, pot fi, de asemenea, importanți în neutralizarea virusului. Cu toate acestea, studiul de față trasează o nouă cale de investigație cu privire la identificarea eficientă a donatorilor ideali de plasmă convalescentă.
CITEȘTE ȘI: Medicii dezvăluie semnele clare – Cum îţi dai seama că ai avut COVID-19 fără să ştii
Efectele pe termen lung ale bolii COVID-19
Deoarece COVID-19 este o boală nouă, oamenii de știință nu cunosc, în totalitate, consecințele și efectele de lungă durată ale acestei infecții respiratorii. Cercetătorii au emis mai multe teorii, de la începutul anului trecut și până în prezent, cu privire la posibilele efecte pe termen lung ale COVID-19. Printre acestea se numără și faptul că sindromul respirator acut sever poate cauza efecte de lungă durată asemănătoare cu cele ale altor tipuri de coronavirus, precum SARS și MERS.
Potrivit unui studiu2 din 2020, aproximativ 30% dintre persoanele care s-au recuperat în urma SARS sau MERS au manifestat simptome anormale pe termen lung și mediu. Un alt studiu3 din 2009 a descoperit că 40% dintre supraviețuitorii SARS au manifestat simptome de oboseală cronică pe o durată de aproximativ 3.5 ani de la infectarea inițială.
Cu toate acestea, în timp ce SARS, MERS și COVID-19 sunt cauzate de virusuri ce aparțin aceleiași familii, există o serie de diferențe esențiale între ele, potrivit celor mai noi cercetări. Din acest motiv, analizarea simptomatologiei și a consecințelor pe termen lung ale bolilor SARS și MERS nu reprezintă o cale sigură de a prezice simptomele de lungă durată ale COVID-19.
Cercetările asupra impactului bolii COVID-19 sunt, în prezent, în derulare. Există numeroase initiative în acest sens, precum Studiul Simptomatologiei COVID4 , care monitorizează simptomele persoanelor infectate, precum și consecințele de termen lung ale bolii, cu ajutorul unei aplicații mobile. Specialiștii sunt de părere că, în decursul câtorva ani, se va putea discuta, în mod obiectiv, despre simptomele de lungă durată a bolii COVID-19.
