Psihologul Charlotte Reznick, autoare a cărţii „The Power of Your Child’s Imagination: How to Transform Stress and Anxiety Into Joy and Success”, explica faptul că pe măsură ce cresc, copiii devin tot mai conştienţi de conotaţia sexuală a acestui gest.
Mulţi părinţi consideră că este perfect normal să-şi pupe copilul pe buze, ca un semn de afecţiune făcut mai ales în primii ani de viaţă ai copilului.
Un psiholog este însă de părere că acest comportament este profund greşit, argumentele sale stârnind un val de comentarii indignate în rândul părinţilor din întreaga lume, pe reţelele sociale.
Psihologul britanic Charlotte Reznick, specializat în consilierea părinţilor şi a copiilor, a strânit furie în rândul multor părinţi după ce a explicat pentru publicaţia „The Independent” că sărutul nevinovat pe gură dintre părinţi şi copii ar trebui să dispară.
CITEȘTE ȘI: La ce VÂRSTĂ este recomandat să îi iei telefon copilului tău
Dincolo de aspectul care ţine de igienă, psihologul a atras atenţia că există mulţi părinţi care continuă să-şi sărute copiii pe gură şi după ce aceştia trec de 4, 5 sau 6 ani. Deşi pentru părinte rămâne în continuare un gest de afecţiune, pentru copil poate fi un comportament extrem de confuz.
Psihologul, autoare a cărţii „The Power of Your Child’s Imagination: How to Transform Stress and Anxiety Into Joy and Success”, explică faptul că pe măsură ce cresc, copiii devin tot mai conştienţi de conotaţia sexuală a acestui gest.
CITEȘTE ȘI: Ochelarii de soare pentru copii. MINI-GHID pentru părinți
”Pupatul copilului pe buze poate crea mult prea multă confuzie. Dacă mămica îl pupă pe tătic pe gură şi invers, ce înseamnă atunci când copilul îşi pupă părintele pe gură? Acest obicei trebuie să înceteze. Dacă începi să-ţi săruţi copilul pe buze, când te opreşti? Pe măsură ce copilul trece de cinci sau şase ani şi încep să fie conştienţi şi de aspecte sexuale”, subliniază Reznick.
Nu toţi specialiştii aprobă însă această opinie
Psihologul clinician Sally-Anne McCormack afirma că din punctul ei de vedere nu este cu nimic greşit ca un părinte să-şi sărute copilul pe gură.
CITEȘTE ȘI: Motivele pentru care joaca AFARĂ îți face copilul mai DEȘTEPT
„Este ca şi cum ai spune că alăptatul este un comportament confuz pentru ei. Probabil că unele persoane se pot simiţi stingherite dacă văd asta, dar nu este un gest mai sexual decât atunci când îţi masezi copilul pe spate”, a punctat aceasta.
Acest obicei ca părintele să-şi sărute copilul pe gură este obişnuit şi la români
Psihologul Keren Rosner a precizat pentru adevarul.ro că acest obicei ca părintele să-şi sărute copilul pe gură este obişnuit şi la români.
„De asemenea, mai demult, la ţară, în anumite zone din România, exista obiceiul ca femeile care se revedeau după o anumită perioadă să se pupe pe gură, de exemplu. Însă în cazul copilului foarte mic acest gest este contraindicat înainte de toate din cauze care ţin de igienă. Şi medicii recomandă să nu facem acest lucru din considerente legate de sănătatea copilului. Iar pe măsură ce copilul creşte, devine un gest cu încărcătură sexuală. Copiii ştiu să facă diferenţa de timpuriu între un sărut între un băiat şi o fată, faţă de sărutul părintesc sau cel din prietenie. Mai ales că în zilele noastre observă astfel de modele pe stradă, în reviste, la televizor, sărutul pe buze fiind perceput ca specific între femeie şi bărbat. Acest lucru este evident şi la copiii de grădiniţă, până la clasele 1- 4, mai ales când unui băiat începe să-i placă o fetiţă şi se mândreşte dacă s-au pupat pe gură. Deci pentru ei are o semnificaţie puternică în ideea că le place o persoană de sex opus. Nu este o atracţie sexuală conştientizată la acel moment, bineînţeles, dar ea există. De aceea, dacă părinţii obişnuiesc să facă acest gest, copilul poate ajunge să fie confuz în ceea ce priveşte semnificaţia lui şi chiar să fie jenat. Mai ales că sunt părinţi care fac acest gest şi în public”, explică Rosner.
CITEȘTE ȘI: Dieta sănătoasă se formează încă din copilărie
Psihoterapeutul precizează că, de regulă, sărutul sau pupatul pe gura sunt dedicate exclusiv unui partener sau unei partenere, nu părinţilor şi nici prietenilor. Despre părinţii care sunt deranjaţi când alte persoane consideră că fac un gest nepotrivit, din moment ce pentru ei este un gest normal de afecţiune în relaţia cu copilul, psihologul observă că ”la nivel conştient nu-şi dau seama ca acest gest are o altă semnificaţie, pe care inconştienul o maschează prin bune intenţii. Totuşi, părintele nu trebuie să privească gestul numai din perspectiva părintelui care îşi exprimă dorinţa de a-şi arăta afecţiunea faţă de copilul lui”. Părintele poate să-şi arate afecţiunea în foarte multe alte feluri.
Nu este un comportament sănătos din punct de vedere psihic, pentru că este un gest dual între respectul faţă de părinţi, relaţia specială între părinte şi copil, şi jena pe care ar putea să o aibă când asta se întâmplă în public. Interesant este că un copil poate avea o interpretare foarte subtilă dacă gestul care este făcut acasă nu este făcut însă şi în public. Va înţelege că este un gest care trebuie ascuns, care trebuie făcut departe de ochi straini, oarecum în secret. Şi, din moment ce ca părinte te fereşti şi nu faci acest gest şi în public, înseamnă că undeva există o cenzură, punctează Rosner.
CITEȘTE ȘI: Avertisment pentru părinţi: Plante INTERZISE în casă dacă ai copil mic
Psihologul mai atrage atenţia că, de regulă, nu copilul este cel care vine spre părinte să faca gestul sărutului pe gură, cu excepţia primilor ani de viaţa, când preia comportamentul prin imitaţie. Doar că pe măsură ce creşte, gestul va veni din partea părintelui, nu a copilului. ”Este un obicei indus de părinte. Părintele trebuie să fie atent la astfel de limite care trebuie trasate în relaţia cu copilul şi ca să nu-l pună în situaţii penibile. Copilului nu-i place, dar îi este greu să-i refuze parintelui un gest de afecţiune, cu gândul că părintele ar putea interpreta asta ca pe o negare a unui gest de afecţiune. Părintele este cel care domină în relaţia cu copilul şi, dacă el se supără că el nu raspunde unui gest tandru, copilul se va simţi obligat să accepte, chiar dacă se simte stânjenit”, adaugă psihoterapeutul.
