Saliva joacă un rol remarcabil în organismul uman, deși nici măcar nu acordăm atenție producției sale zilnice, ca să nu mai vorbim de funcțiile pe care le îndeplinește.
Glandele salivare , care sunt responsabile de producerea salivei, sunt în continuă funcționare – de fapt, lipsa acestei substanțe importante din gură ar avea consecințe grave.
Care este rolul salivei și ce se poate citi din ea?
Saliva este alcătuită din 99,5% apă și toate proprietățile sale sunt de fapt conținute în acel 0,5%. Printre cele mai importante substanțe din ea se numără proteinele, amilaza, care descompune carbohidrații în procesul de digestie, precum și peste 5.000 de tipuri diferite de bacterii care formează o floră ce întărește întregul sistem imunitar.
Și asta nu este tot, deoarece saliva conține și substanțe antibacteriene, fungicide și antivirale. Saliva, care conține plasmă sanguină, servește, de asemenea, ca material pentru identificarea ADN-ului în timpul vieții și după moarte, dar proba sa poate detecta și boli.
CITEȘTE ȘI: Scârbos, dar sănătos! Oamenii de știință explică de ce salivarea în timpul somnului este un semn bun
Saliva ca antibiotic natural
Lichidul care se produce în gură se dovedește a fi un excelent medicament de origine naturală. În timpul cercetărilor efectuate la Clinica Universitară din Amsterdam, s-a constatat că histatinele conținute în ea – proteine care distrug agenții patogeni – accelerează procesul de vindecare a rănilor.
Se pare că o rană provocată în gură are capacitatea de a se vindeca în 16 ore. În plus, saliva conține un analgezic puternic – opiorfina. Acesta este un compus chimic, din care 1 mg are aceleași proprietăți de ameliorare a durerii ca 6 mg de morfină. Deoarece conține calciu, fosfați și multe alte componente care alcătuiesc dinții umani, aceasta protejează gura și dinții de carii, de înmulțirea bacteriilor dăunătoare și protejează dentiția de influențele externe dăunătoare. Din acest motiv, saliva este produsă tot timpul – cantitatea ei scade doar în timpul somnului.
Saliva ca metodă de diagnosticare
Până acum, probele de sânge reprezentau principala metodă de diagnosticare – prin intermediul lor pot fi detectate boli ale sistemului imunitar, urinar, sexual și chiar respirator. Se pare că o cantitate mare de sânge trece prin glandele salivare și, astfel, compoziția sa este foarte individuală pentru fiecare pacient.
Pe baza substanțelor conținute în salivă, pot fi diagnosticate din ce în ce mai multe boli.
Probele de salivă sunt folosite pentru a detecta boli precum:
- Boala Alzheimer
- Cancerul pancreatic
- Cancerul oral
Doar 5 ml de salivă sunt suficienți pentru a pune un diagnostic, iar cancerul cavității bucale este detectat în 90% din cazuri chiar înainte de a da simptome complete. Oamenii de știință consideră că aceasta este o descoperire, deoarece costul diagnosticării pe bază de salivă este mai ieftin și implică un risc mai mic de complicații, cum ar fi infecțiile și contaminarea post-injecție, asociate cu necesitatea de a extrage sânge de la pacient.
Pe lângă diagnosticare, probele de salivă pot servi, de asemenea, ca metodă de detectare a substanțelor psihoactive. În salivă se pot găsi urme de cocaină, ecstasy, amfetamină, opiacee sau THC ingerate.
Saliva ca metodă de identificare
Deoarece saliva conține material ADN, aceasta este principalul material pentru testele genetice. Saliva este amestecată cu o enzimă adecvată care descompune ADN-ul și îl izolează din salivă. Datorită acestor proprietăți, din ea se poate stabili, printre altele, paternitatea. Saliva ca otravă puternică Pe de o parte, saliva proprie conține substanțe care îmbunătățesc procesele de regenerare și au un efect antibacterian, dar, pe de altă parte, acționând asupra unui organism străin, poate deveni o otravă puternică.
CITEȘTE ȘI: Invenția care va schimba viața femeilor: A apărut testul de sarcină pe bază de salivă
Există, de asemenea, agenți patogeni dăunători (de exemplu, Eikenella corrodens) în salivă, care, acționând asupra unui țesut străin, pot duce la boli grave. Endocardita se poate dezvolta ca urmare a unei mușcături umane.
Mai mult de 30% dintre persoanele care au fost mușcate de o altă persoană dezvoltă o infecție la locul mușcăturii. O astfel de mușcătură poate fi uneori mai periculoasă decât o mușcătură provocată de un câine sau de o pisică.
