SANATATE

Otrava din farfurie: Iată cum sunt coapte MĂSLINELE pe care le găsim în magazinele din România! 

Foto: Pinterest.com

Daca te opresti, in piata sau la supermarket, in fata standului cu masline si arunci o privire, vei vedea in fata ta asternut un curcubeu de culori de la verde la maro, la violet, la negru, cu arome la fel de diverse.

Poate ca nu stiai, insa maslinele necoapte au un gust extrem de amar si nu sunt comestibile. Pentru a deveni fructele gustoase cu care esti familiarizat, aroma amara trebuie eliminata, iar acest lucru se realizeaza printr-o serie de procese variate.

In spatiul mediteranean Septembrie este luna in care se recolteaza maslinele pentru a fi supuse metodelor de prelucrare. Chiar daca latitudinea la care se afla tara noastra nu ne-a permis sa cultivam acest tip de arbore, din fericire putem totusi beneficia din plin pe tot parcursul anului de gustul inconfundabil al maslinelor si de compusii nutritivi ai acestora.

Maslinele se numara printre cele mai vechi alimente cunoscute de om in ciuda faptului ca pentru a fi consumate necesita un anumit grad de prelucrare.

Măsline necoapte

Cand ati aruncat o privire intr-un magazin care comercializeaza astfel de produse ati constatat ca maslinele se gasesc intr-o gama foarte variata de sortimente, si pot avea gust si culoare diferita. In natura insa, toate sunt verzi si necomestibile in starea care se gasesc. Substanta numita oleuropin, responsabila pentru gustul amar al fructelor proaspete, este eliminata doar prin metode speciale, simpla preparare a produselor nefiind o solutie.

Cum sunt măslinele vândute pe piața din România, de fapt

Asociația Pro Consumatori (APC) a analizat, în ultima decadă a lunii aprilie anul curent, 20 de sortimente de măsline comercializate în sistem vrac sau ambalate în recipiente din sticlă sau tablă. Rezultatele nu sunt deloc bune!

Ce calități are femeia respectată de toți bărbații

Principalele boli din cauza cărora te îngrași necontrolat

La 49 de ani, Pamela Anderson a pozat aproape goală pentru un band de lenjerie intimă/ FOTO

„Se cunoaște că măslina crudă este amară, îndeosebi dacă este verde, fiind necesară fermentarea fructelor (care se face mai repede cu leșie sau mult mai lent cu saramură), pentru îndepărtarea sursei de amar și pentru asigurarea fermității corpului măslinei. Piața a fost alcătuită treptat din sortimente variate de măsline, realizate din fructe culese în diferite etape ale coacerii lor (cele verzi sunt culese înainte de a intra în pârg, cele roșietice-maronii sunt culese pârguite, cele aproape negre sau negre se culeg la maturitatea deplină) dar și supuse unei game foarte largi de tratamente (saramurare uscată ori umedă, uscare, uleiere etc.) care sunt costisitoare și solicitante. Este evident că tentația inducerii în eroare a consumatorilor este mare, iar un consumator neavizat nu va face diferența dintre măslinele negre obținute prin tehnici de înnegrire și cele care au căpătat această culoare la încheierea ciclului de coacere. Măslinele au de patru ori mai multă substanță grasă decât substanță dulce. În termeni de specialitate, grăsimile din măsline au o pondere de peste 15% și sunt deosebit de valoroase – binefăcătoarele grăsimi nesaturate sunt în cantitate de șase ori mai mare față de grăsimile saturate, motiv pentru care lumea medicală, nutriționiștii și în general consumatorii informați nu contenesc să laude virtuțile măslinelor și să încurajeze consumul lor.”Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

Măslinele negre comercializate pe piaţa noastră sunt intens procesate şi conţin un exces de sare şi oţet

Asociaţia Americană a Inimii recomandă un consum zilnic de sare aproximat la 1500 mg pentru majoritatea adulţilor în vederea prevenirii afecţiunilor cardiovasculare. În schimb, este suficient să consumăm 15-20 de măsline procesate şi am depăşit cantitatea zilnică de sare admisă.

Pentru a înnegri măslinele, producătorii utilizează lactatul feros (E585) şi gluconatul feros (E579), doi stabilizatori care ar trebui să nu depăşească în dieta zilnică cantitatea de 0,8 mg/ kg corp. Lactatul feros este un supliment din fier care nu are nicio legatură cu lactatele.

„Nu recomand consumul alimentelor care conţin Fier adăugat, pentru că excesul acestui mineral este asociat cu dureri de stomac, greaţă şi vărsături”, a spus nutriţionistul Dumitru Balan.

Cele mai NEOBIȘNUITE moduri de a folosi uleiul de COCOS

Super-alimente DE SEZON/ Topesc kilogramele, regenerează ficatul și întăresc sistemul imunitar

Ochelarii de soare în 2017. Vezi ce modele preferă vedetele

Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de măsline analizate de APC România sunt următoarele: măsline recoltate în diferite etape de coacere a fructelor, apă, sare de mare, sare, ardei murat, usturoi, ardei roșu, migdale, anșoa, coriandru, ulei de floarea soarelui, boia iute, boia dulce, cimbru, piper macinat, plante aromatice și otet.

Cantitatea netă de măsline din ambalajele analizate variază între 40% și 60%.

În cele 20 de produse analizate s-au identificat 9 tipuri de aditivi alimentari, după cum urmează: acid citric, acid lactic, acid ascorbic, alginat de sodiu, glutamat de sodiu, lactat feros, sorbat de potasiu, benzoat de sodiu și gluconatul feros.

Aditivii indentificați în produsele vândute în România

În ceea ce privește prezența aditivilor de mai sus în sortimentele de măsline analizate, situația se prezintă astfel:

65% din sortimentele de măsline analizate conțin acid lactic;

60% din sortimentele de măsline analizate conțin acid citric;

45% din sortimentele de măsline analizate conțin acid ascorbic;

35% din sortimentele de măsline analizate conțin gluconat feros;

20% din sortimentele de măsline analizate conțin alginat de sodiu;

15% din sortimentele de măsline analizate conțin glutamat de sodiu;

5% din sortimentele de măsline analizate conțin lactat feros;

5% din sortimentele de măsline analizate conțin sorbat de potasiu;

5% din sortimentele de măsline analizate conțin benzoat de sodiu.

CITEȘTE ȘI: Horoscop luna MAI 2017: suflu nou, elan și forță, dar ne expune și la pericole

***

E202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.
E211 – benzoat de sodiu, conservant cu acțiune antibacteriană și antifungică în mediul acid. Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă.
E270 – acidul lactic este folosit ca stabilizator și conservant. Poate produce reacţii alergice precum mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Alimentele ce conțin E 270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copiii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.
E300 – Acid ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care, în cantități mari, poate produce diaree, atacă smalțul dinților și duce la formarea calculilor la rinichi.
E330 – acidul citric este un agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
E579 – gluconatul feros este un stabilizator artificial de culoare, care în combinație cu oxigenul, declanșează reacția de oxidare în urma căreia măslinele verzi sau blonde devin negre. Gluconatul feros provoacă eroziuni la nivelul mucoasei esofagului și stomacului.
E585 – lactatul feros este un stabilizator artificial de culoare, având același rol tehnologic și aceleași reacții adverse ca ale gluconatului feros.
E621- monoglutamatul de sodiu este un potenţiator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. Deficitul de vitamina B6 generează slăbiciune musculară, anemie, insomnie, căderea părului, oboseală cronică şi tulburări neurologice. Deficitul de calciu provoacă o serie de manifestări, cum ar fi: cârcei, pierderi de memorie, fracturi, irascibilitate, astenie, tulburări intestinale şi lipsa poftei de mâncare. Produsele care conţin acest aditiv nu trebuie consumate de către femeile însărcinate, copiii, hipoglicemicii, bătrânii sau cardiacii.

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on Pinterest

9 Comentarii

Apasa aici pentru a posta un comentariu

  • daca ar fi bine studiat si argumentat articolul as fi de acord.Dar nu! fermentarea cu bacterii lactice nu se face prin adaugare de lesie! prin adaugare de lesie se formeaza cu hemicelulozele care dau gust amar niste alcaloizi, se rupe latul celulozic si mai apoi prin spalari reperate pana la ph 7(neutru)acesti alcaloizi se indeparteaza si totodata gustul amar. Maslinele negre sunt din punct de vedere chimic mai curate decat cele verzi, caci toate maslinele verzi au fost si ele tratate sa ramana asa.(se lucreaza asupra cloroplastelor cu antioxidanti cunoscutica:zeama de lamaie sau din lipsa cu sarea de lamaie care aici ati enumerat-o ca aditiv)Otet puneti si in muraturile de acasa, sare la fel.De ce va deranjeaza in masline.Si daca nu stiti gluconatul feros este un medicament prescris in ANEMII iar colorarea se face cu o concentratie foarte mica caci altfel ar fi afectat gustul! Ce mai tura vura, este avizata de comisia europeana aceasta tehnologie si prima data a fost creata in SPANIA. Interesul este sa lovim in fabricile autohtone care si-au luat nitel avant, ca sa se vanda cele extracomunitare adica turcisme la galeti vopsite cu colorant textil( pentru cine nu stie, calaican, in piscine) La ce preturi sunt romanii prefera o pulpa la gratar si nu cantitati industriale de masline. 10 MASLINE INDIFERENT DE CARE NU FAC RAU, CEL MULT O INDIGESTIE DACVA FERMENTATIA LACTICA ESTE DEPASITA. ACUM SUNT LA SERVICI SI N-AM TIMP SA BAT CAMPII CA CEI CARE AU FACUT ARTICOLUL.SI CREDETI-MA SUNT DE MESERIE PREPARATOR IBN INDUSTRIA ALIMENTARA!

    • Super tare. Cine are dreptate?
      Interesanta este vestea oferita de catre informatia poastata pe site. Adica suntem otraviti!
      Intrebare:
      Suntem otraviti cu masline sau cu vorbe?
      Multumesc

    • As baga mana in foc ca randurile Cristinei sunt scrise in cunostinta de cauza. Eu am deschis articolul pentru a-l citi si a invata ceva (mananc destul de multe masline). Or nu e nimic practic de invatat din acest articol. N-am inteles CUM pot eu alege mai bine maslinele mai sanatoase. Ca in Romania (si nu numai !!!) se mai afla si multe substante nedorite/nesanatoase prin alimente nu mai e o noutate de mult.
      E un articol „de design”, cu poze mari si multe si trei randuri din care nu inveti nimic.

      Cristina, daca stii, te rog raspunde-mi la urmatoarea intrebare: asa-numitele „masline natural”, cele incretite, sunt mai sanatoase or ba? De ce li se spune „naturale”? De prin Grecia am luat si eu niste crengute cu masline si, intr-adevar, lasate mult timp, se incretesc.

    • @Cristina
      Aveti dreptate, articolul nu este bine documentat, dar are meritul de a sensibiliza consumatorii la efectele secundare pe cate procesarea chimica le produce. Mecanismul de actiune este bine cunoscut de cativa zeci de ani, dar din pacate aceste cercetari nu apar in revistele de specialitate pt. ca lobbying-ul industriei alimentare este extrem de puternic. Multi cercetatori de prestigiu si-au vazut cariera daramata pt. ca au avut curajul sa spuna adevarul. Este incontestabil faptul ca aceste substante chimice : conservanti, exhaustori de gust, edulcoranti, gelifianti si altele, lista-i lunga, nemaivorbind de pesticidele utilizate in agricultura, sunt substante toxice pt. om. Efectul acestor toxice este CUMULATIV. Daca am consuma numai 10 masline pe zi, n-ar fi o problema, dar consumam si produse lactate (dopate cu toate aceste toxice), fructe si legume (marul frumos pe care-l cumparam de oriunde, a « beneficiat » de stropiri intense, cel putin 20 la numar), carne (impregnata cu hormoni si antibiotice) etc. Efectele secundare sunt multiple si variate. Unele le simtim (cefalee, contractii musculare, tulburari digestive, dureri articulare si musculare), altele nu, dar observam cu ingrijorare explozia anumitor maladii la care cauza nu este inca bine definita : degenerescente cerebrale, neuro musculare, maladii endocriniene- ca sa citez numai infertilitatea, cancere la copii si altele.
      Personal nu pot consuma multe din aceste produse procesate chimic. In situatia asta se gasesc din ce in ce mai multe persoane.