NUTRITIE SANATATE

Sunteți ahtiați după paste? Nutriționistul Mihaela Bilic vă spune tot ce trebuie să știți ca să vă fie bine când le mâncați

Foto: Pinterest.com

Dacă ar fi să fac un top al mâncărurilor preferate, pastele s-ar situa undeva pe podium. Sunt pur și simplu delicioase, cu sosuri, în salate sau la cuptor, și nimic nu se compară cu amintirea macaroanelor cu brânză pe care mi le făcea mama în copilărie. Să nu mai spun de banala fidea cu lapte pe care fiica mea o adoră, ar lăsa oricând ciocolata pentru o porție din acest simplu și savuros desert.

Și da, pastele sunt într-adevăr printre cele mai populare mâncăruri din lume. Dar în același timp, ați auzit cu siguranță despre mitul cum că îngrașă și fac rău la dietă. Ceea ce pot spune cu mâna pe inimă, fără să citesc undeva, ci din propria-i experiență e că nu e nimic mai fals decât ideea că pastele vă îngrașă: eu consum de două ori pe săptămână câte o porție babană și ce să vedeți? Din februarie și până acum, nu doar că nu m-am îngrășat, dar s-au topit aproape 11 kilograme!

Ceea ce trebuie să știți este cât și cum să le mâncați. În mod corect pastele se fierb în jur de 11 minute, apoi se scot şi se scurg pentru a avea “paste al dente”, adică încă puţin tari.

De ce ar trebui să le consumăm ”al dente”? Nutriționiștii ne explică faptul că amidonul din ele va avea descărcare lentă, iar până când organismul îl va descompune în zahăr care va intra în sânge, sunt mai multe etape de metabolizare, care însă nu forţează pancreasul endocrin.

Cunoscutul medic nutriționist Mihaela Bilic chiar a atras atenția, într-o postare pe Facebook, asupra consumului “pastelor rapide” apărute în ultima vreme în comerţ faţă de tradiționalele paste şi impactul asupra sănătăţii noastre.

Citește și:  De ce românii sunt cei mai mari consumatori de zahăr din Europa. Care sunt consecințele

Sfaturile Mihaelei Bilic: ”Mai repede nu e mai bine!”

”Când eram eu mică se numeau macaroane sau fidea, numai atâta exista. Şi se fierbeau până deveneau moi, chiar extra-moi. Acum avem toate formele şi culorile de paste, iar de la italieni am învăţat că se fac din grâu dur şi se fierb cât să rămână „al dente”, un pic tari. Aşa e corect şi pentru digestie şi pentru siluetă.”, își începe discursul pe pagina ei de Facebook Mihaela Bilic.

”Macaroanele de ieri se numesc azi penne, de departe cea mai populară formă de paste, întrecând şi clasicele spaghete, probabil din considerente practice: sunt scurte, nu mai trebuiesc înfăşurate pe furculiţă, iar impregnarea cu sos e mai eficientă, nu doar se lipeşte de ele, ci le şi umple. Timpul de fierbere e şi el stabilit: 11 minute. Până aici nimic nou, veţi spune. Însă industria alimentară trebuie să aducă mereu pe piaţă produse/idei care să ne satisfacă dorinţa de schimbare şi, de ce nu, comoditatea. Aşa au apărut pastele cu fierbere rapidă, care în loc de 11 minute sunt gata în 3 min. Similar orezului prefiert, timpul nostru de gătit se scurtează.”, spune medicul care continuă să puncteze, pe înțelesul tuturor, până ajunge în miezul problemei.

Citește și: Aditivii alimentari. Categorii. Ce reprezintă fiecare și cât de periculos e

”Nu fast-food, ci good-food!”

”Deşi pare un avantaj, economia pe care o obţinem nu e în favoarea sănătăţii, e ca un fel de legumă sau pui crescute intensiv. Daca amidonul are nevoie de 10 minute ca să se umfle treptat, de ce să inventăm un amidon mai moale (mai rafinat) care absoarbe apa rapid? Cât de multă grabă sau nerăbdare să existe în viaţa noastră încât să nu ne mai permitem 8 minute în plus? În stilul ăsta o să ajungem să avem paste instant, peste care doar torni apă fiartă şi gata!”, explică Mihaela Bilic ceea ce ar trebui să știe consumatorii obișnuiți, dar și cei ocazionali.

Dar specialistul nu se oprește aici și trage un semnal de alarmă: „Mai repede”a ajuns să fie, în materie de nutriţie, ceea ce este „mai bine” în psihologie: duşmanul binelui, al sănătăţii. Cu cât ceva e rapid de preparat cu atât e mai procesat şi îngraşă mai tare. Cu cât un produs e mai moale şi mai uşor de mestecat, cu atât e mai rafinat. Nu de economie de timp avem nevoie când vine vorba de mâncare, ci de produse cât mai apropiate de starea lor naturală. Dacă nu rafinam zahărul n-ar fi existat riscul de supraconsum, oamenii ar fi obosit să mestece trestie de zahar. Nu de fast-food avem nevoie, ci de good-food. Şi asta necesită măcar 11 minute!”, încheie medicul.

Comentarii: