MOMS

Cyberbullying, fenomenul de mare amploare pe rețelele de socializare /STUDIU

Foto: Pinterest.com

Atenţie, cei care vă lăsaţi copiii, pe internet! 4 din 5 adolescenţi ajung să fie hărţuiţi pe reţelele de socializare. De teamă, copiii nu spun nimănui şi suferă în tăcere. Aşa, unii dintre ei devin depresivi şi caută uneori să compenseze lipsa prietenilor cu droguri şi alcool. Cel puţin asta arată cel mai nou studiu despre fenomenul cyberbullying realizat la comanda Bitdefender.

Specialiştii în securitate cibernetică atrag atenţia că fenomenul este în creştere şi vor să ceară platfomelor sociale, precum Facebook, să acţioneze împotriva practicilor agresive în mediu online. Mesaje de ameninţare, comentarii negative la fotografii sau furt de identitate. Sunt câteva dintre formele de hărţuire cu care 80% dintre copii se confruntă în mediul online.

80% dintre adolescenţi au fost hărţuiţi pe internet

Aspectul fizic, pasiunile şi situaţia materială se află printre principalele motive. Principalele arme de atac folosite pe internet pentru a agresa victimele se leagă de înfăţişare şi felul în care se îmbracă (67%). Alte motive frecvente pentru care tinerii sunt hărţuiţi sunt hobby-urile şi preocupările de zi cu zi (30%), situaţia materială a familiei din care provin (13%), rezultatele de la şcoală (12%) şi orientarea sexuală (8%).

DE CE bărbații NU reacționează când o femeie este hărțuită la metrou

Tratamentul care poate împiedica un avort spontan: Descoperire importantă a specialiştilor

Două treimi dintre cei hărţuiţi nu au povestit nimănui despre incident, tinerii invocând motive precum teama, lipsa de încredere că ar putea schimba ceva sau faptul că nu au crezut că e necesar să implice şi alte persoane, deşi au fost afectaţi în mod direct de agresiune.

Cele mai populare reţele de socializare unde are loc fenomenul de cyberbullying sunt Facebook, Messenger şi, la mare distanţă, Instagram, iar mijloacele de propagare a fenomenului cel mai des folosite sunt mesajele de ameninţare şi cele negative primite în canalul privat, urmate de comentarii negative la fotografii şi furt de identitate.

Foto: Pinterest.com

Potrivit studiului, 65% dintre tineri admit că au fost direct marcaţi de hărţuirea suferită online şi au observat inclusiv schimbări comportamentale involuntare ce au urmat agresiunii. Cei mai mulţi afirmă că incidentele de acest fel le-au scăzut încrederea în sine şi i-au determinat să se izoleze de ceilalţi. Mai puţini, dar nu de neglijat, sunt cei care au afirmat că au intrat în depresie (20%) sau au compensat lipsa prietenilor din mediul online prin consum de alcool sau droguri (5%), potrivit Adevarul.ro.

Mai mult, 84% dintre respondenţi spun că au asistat la un astfel de atac, fără să fie agresori sau victime, însă doar 36% au intervenit în conflictul dintre cele două părţi. Deşi majoritatea ar fi dorit să ia partea celui hărţuit, cei mai mulţi devin indiferenţi sau chiar agresori de teama de a nu fi atacaţi la rândul lor şi, deci, transformaţi în victime.

Efectele negative ale fenomenului cyberbullying

Psihoterapeutul Delia Mina are următoarele recomandări menite să reducă efectele negative ale fenomenului cyberbullying: Victima are nevoie de aliaţi. Importanţa oamenilor din jurul celui abuzat este mai mare ca oricând. Adulţii, profesorii, părinţii, rudele sau orice alta figură faţă de care persoana abuzată se simte ataşată trebuie să îi ofere suport necondiţionat şi încredere. Victima trebuie să semnaleze orice acţiune care a avut loc asupra sa, însă are extrem de multă nevoie de aliaţi de încredere care să îi asigure confortul de a vorbi.

Chemsex, noul JOC SEXUAL care îngrijorează

NU trebuie să-ți lipsească de la masă! Alimentele cu aproape NICIO calorie

Părinţii, rudele, profesorii trebuie să conştientizeze existenţa fenomenului şi să ştie să identifice comportamentul schimbat al victimei şi să intervină când identifică efectele cyberbullyingului în comportamentul acesteia. Orice semn care indică modificări ale stării psihologice cum ar fi depresia, anxietatea socială, izolarea, stima de sine scazută, reacţii negative şi stres în privinţa utilizării dispozitivelor trebuiesc chestionate şi verificate. Este util ca victima să reuşească să impună limite.

Foto: Pinterest.com

De la blocarea şi raportarea abuzatorului pe reţelele de socializare, la schimbarea parolelor sau a numărului de telefon, până la intervenţiile directe către abuzator, efectuate într-o manieră cât mai asertivă, fără a-i oferi agresorului satisfacţia pe care o caută. Cel care hărţuieşte va fi mulţumit dacă provoacă victimei suferinţă, de aceea este recomandată evitarea afişării oricărei urme care lasă de înţeles că aceasta a fost afectată.

Studiul a fost realizat de Tribal Worldwide România pentru Bitdefender prin chestionar online completat în perioada septembrie-octombrie 2017, pe un eşantion reprezentativ de 800 de respondenţi din rândul tinerilor sub 18 ani. Bitdefender a demarat în luna noiembrie campania #nutastaură, menită să crească nivelul de conştientizare asupra fenomenului cyberbullying în România şi a efectelor nocive pe care îl poate avea asupra tinerilor. Obiectivul campaniei este strângerea a 50.000 de semnături în cadrul petiţiei online pentru a lansa un buton de Facebook reactions – Butonul contra cyberbullying.

GHID pentru bărbați/ Cum să-ți alegi PALTONUL în funcție de forma corpului

Internetul va dispărea. Trinetul îi va lua locul în câțiva ani

Acest buton nu ar fi unul de raportare, cenzurare sau coerciţie efectivă asupra utilizatorului, ci ar purta semnificaţia simbolică de sancţiune socială. Ar fi pasul atât de important de la privitor indiferent, la privitor care trage un semnal de alarmă asupra fenomenului.

Pe site-ul campaniei sunt disponibile manifestul iniţiativei, invitaţia de a semna petiţia online anti-hărţuire online şi câteva immersive 360 videos care dramatizează emoţii precum ura, umilinţa, violenţa, pentru a sensibiliza publicul să adere la cauză.

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on Pinterest