Există mai multe motive pentru care te poți confrunta cu o respirație greoaie, printre care astmul, alergiile și o răceală obișnuită.
Astmul
În această afecțiune, căile respiratorii se îngustează brusc și se umflă. Este posibil ca persoana afectată să simtă că se luptă pentru o gură de aer, să tușească mucus sau să audă un șuierat când respiră. Nu este clar de ce se întâmplă acest lucru cu unii oameni, dar multe lucruri pot declanșa un atac de astm, elemente precum polenul, praful, fumul, exercițiile fizice, aerul foarte rece, răceala și stresul.
E important ca persoane cu astm să respecte indicațiile medicului, să își ia zilnic medicamentele indicate (inhalatoare) și să descopere care sunt factorii declanșatori ai unei crize pentru a-i putea, pe cât posibil, evita.
Alergiile
Polenul, praful, părul de animale de companie pot provoca alergii, însoțite de respirație îngreunată, dar nu este mereu vorba de ceva aflat în aer. Alergiile pot fi declanșate și de atingerea unor plante, de exemplu, de o înțepătură de albină sau de unele alimente pe care le consumi. O persoană poate intra în șoc anafilactic, care este o urgență medicală.
Anxietatea
S-ar putea să respiri mai din greu când ești speriat sau te gândești la lucruri care te îngrijorează. De obicei, respirația greoaie cauzată de anxietate nu este o problemă gravă la o persoană altfel sănătoasă. Dar poate fi gravă dacă persoana are probleme pulmonare, cum ar fi bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC).
Monoxidul de carbon
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, care poate proveni din cuptoare, șemineuri, sobe etc. Dacă nu este eliberat în mod corect, se poate acumula în aer și persoana care stă în camera respectivă ar putea inspira prea mult din acest gaz. Acest lucru face dificilă transmiterea oxigenului de către globulele roșii din corp, ceea ce duce la respirație greoaie, iar dacă monoxidul de carbon este în cantitate foarte mare, la confuzie, greață și leșin, potrivit doc.ro.
CITEȘTE ȘI: Bacteriile bune care mențin sănătatea nasului – Trucuri pentru o respirație mai ușoară
O răceală obișnuită
Rinovirusurile provoacă apariția secrețiilor nazale, a strănutului, a durerilor de cap, de gât și, uneori, a febrei. Răceala poate irita plămânii și căile respiratorii și poate aduce o tuse care face ca persoana bolnavă să respire mai greu. Răceala trece de obicei într-o săptămână, dar aportul mare de lichide (apă, ceaiuri de plante, supe calde), de citrice și odihna prelungită poate scurta perioada. Dacă faci febră mare și te confrunți cu respirație greoaie și șuierătoare, contactează medicul de familie.
COVID-19
Această boală cauzată de noul coronavirus atacă mai întâi celulele din căile respiratorii, dar se poate răspândi rapid în plămâni. Împreună cu dificultățile de respirație, cele mai frecvente semne de avertizare sunt febra și tusea uscată. Majoritatea oamenilor au simptome ușoare, care pot fi atenuate acasă cu paracetamol, odihnă multă și aport mare de lichide. Dacă respirația devine greoaie și persoana simte că se sufocă, se va cere ajutor medical de urgență.
Embolia pulmonară
Un cheag de sânge, aflat adesea în picior, se poate desface și o parte poate ajunge în plămâni, blocând fluxul de sânge. Acest lucru poate face ca respirația să devină grea sau chiar dureroasă. Persoana ar putea chiar să înceapă să tușească sânge. E important să se ceară ajutor medical de urgență, deoarece viața poate fi pusă în pericol.
Apneea în somn
Apneea în somn presupune ca respirația persoanei afectate să se oprească în mod repetat în timpul somnului, fără ca bolnavul să-și dea seama de acest aspect în timpul nopții. Ce poate observa, însă, ziua, este oboseala inexplicabilă și lipsa de concentrare. Boala este mai frecventă printre persoanele supraponderale și obeze. E bine ca persoana care simte că este ceva în neregulă să meargă la un consult. Apneea în somn poate avea complicații grave precum infarctul, accidentul vascular cerebral sau diabetul zaharat.
Pneumonia
Virusurile, bacteriile sau fungii pot infecta săculeții aerieni din plămâni, care se umplu cu lichid. Acest lucru face ca respirația să devină greoaie și dificilă. De asemenea, persoana poate avea frisoane și febră și ar putea tuși un mucus gros. În acest caz, e necesar un consult medical, urmat de un tratament adecvat.
BPOC-ul
BPOC-ul este cauzat cel mai adesea de fumat. Deplasarea aerului din plămâni este îngreunată și respirația devine dificilă. Uneori, persoana resimte ca o strânsoare în piept și are o tuse însoțită de o respirație șuierătoare, care nu dispare. Medicul poate ajuta la gestionarea acestei afecțiuni.
Insuficiența cardiacă
În această afecțiune, inima nu mai este la fel de puternică precum a unei persoane sănătoase și nu mai pompează la fel de bine sângele. Din acest motiv, respirația unei persoane cu insuficiență cardiacă este greoaie și dificilă, mai ales când urcă scările, merge mult pe jos sau transportă greutăți.
Anemia
Atunci când corpul nu are destule globule roșii sănătoase, nu obține suficient oxigen în țesuturi. Acest lucru te poate face să te simți slăbit și obosit și să respiri mai greu. Alte simptome sunt amețeala și paloarea feței, cu mâini și picioare reci și bătăi rapide ale inimii. E important să mergi la un consult medical pentru a primi tratamentul potrivit pentru anemie.
Pneumotoraxul
Apare când o leziune sau o boală duce la scurgerea aerului din plămâni către spațiul dintre plămâni și peretele pieptului. Aerul împinge plămânul, făcându-l să se plieze în sine, ceea ce provoacă dureri în piept și scurtarea respirației. Medicul poate elimina aerul cu un ac sau un mic tub sau în unele cazuri este nevoie de o intervenție chirurgicală.
CITEȘTE ȘI: Cum să ne menținem sănătatea plămânilor: Metoda care mărește capacitatea de respirație
Miastenia gravis
Este o boală care face mai dificilă „conversația” între mușchi și nervi. S-ar putea să observi o slăbiciune atunci când îți miști brațele și picioarele, dar și respirația poate fi afectată. Boala ar putea schimba modul în care persoana mestecă, înghite, clipește și zâmbește. Simptomele pot fi ușurate cu ajutorul medicului.
O dezamăgire sentimentală
Sindromul inimii frânte este un lucru real. Emoția bruscă și intensă de a pierde o persoană iubită, fie în urma unei despărțiri, fie în urma unui deces, afectează inima, provocând dureri toracice ascuțite și îngreunând respirația. Inima nu pompează la fel de bine pentru o vreme, iar modificările ritmului cardiac și substanțele din sânge pot imita un atac de cord. Arterele nu sunt blocate, însă, ca în cazul unui atac de cord, astfel încât persoana afectată își revine de obicei în scurt timp.
